Top 5 obiective din Țara Făgărașului de vizitat în iulie


Anul acesta, concediile în străinătate au cam fost tăiate de pe listă. Chiar și relaxarea de câteva zile pe litoralul românesc este pusă sub semnul îndoielii. Efectele pandemiei încă se resimt în cifrele nou-infectaților, raportate zilnic de autorități.

Așa că, pentru siguranța voastră, vă recomandăm un concediu cu trasee de o zi pe la obiective turistice din zonă, unde aglomerația poate fi cât de cât evitată.

 

  1. Cetatea Făgăraș

Cetatea Făgăraş

Pentru vizitarea monumentului istoric s-a pus la punct un protocol care nu permite staționarea în aceeași încăpere muzeală a mai mult de 4-5 turiști în același timp. Potrivit managerului Elena Băjenaru, turiștilor li se ia temperatura la intrare, le este recomandată păstrarea distanței și li se atrage atenția că în această perioadă nu se mai fac deloc ghidaje. Muzeografii instituției nu mai intră astfel în contact un termen mai îndelungat cu turiștii. Măsura sistării ghidajelor este benefică și pentru personal, dar și pentru vizitatori.

În acest moment, Cetatea este în șantier, dar rămâne în continuare deschisă publicului. Partea de muzeu nu este afectată de lucrările care se fac aici.

Prețul unui bilet de intrare este de 15 lei pentru adulți și 7 lei pentru elevi, studenți și pensionari.

  1. Biserica fortificată din Cincu

Biserică Evanghelică Cincu

Biserica evanghelică ,,Sfânta Maria” din Cincu s-a redeschis pentru turiști la jumătate lunii mai. În prima zi după deschidere a fost vizitată de 9 turiști, toți bucureșteni.

,,Avem o condiție pe care toată lumea trebuie să o respecte ca să poată vizita obiectivul turistic, să poarte măști și mănuși. Noi, la rândul nostru, în biserică dezinfectăm cu soluții pe bază de clor. Biserica nu este descuiată în permanență, dar am lăsat un anunț pe ușă cu numărul de telefon, astfel cine este interesat să o viziteze, poate suna, iar eu ajung acolo în scurt timp și deschid. Biletul de intrare a rămas tot la prețul de 5 lei”, explică Brighitte Boghian, administratorul lăcașului de cult.

Biserica Evanghelică ,,Sfânta Maria” a fost construită vreme de 41 de ani, fiind iniţial romanică. Lăcaşul de cult, terminat în 1241, s-a transformat în biserică evanghelică, după ce Johannes Honterus a adus scrierile lui Martin Luther în Transilvania. Dimensiunile fortificaţiei sunt extrem de generoase: 47,2 m lungime, 19 m înălţime şi 12,7 m înălţime.

  1. Movilele de la Șona

Movilele de la Şona

Celebrele piramide de la Șona se află sub cerul liber, așa că, dacă nu le-ați văzut încă, în această perioadă incertă a pandemiei o puteți face aproape fără risc.

Nu sunt păzite de nimeni, nu există bilet de intrare și probabil nu veți nimeri nici aglomerație de vizitatori acolo.

În Şona aproape fiecare localnic ştie câte o legendă despre movilele de pe Dealul Şesului. Dar cea care s epotrivește cu contextual de acum este cea pe care mi-a dezvăluit-o cu mulţi ani în urmă Mihai Frăţilă, un localnic care a fost preşedintele CAP-ului pe vremea comunismului.

„În 1962 eram preşedintele CAP-ului din sat, calitate în care am făcut o adresă la Bucureşti şi am cerut să ne lase să săpăm până în măduva movilelor. Răspunsul a venit prompt cum că nu se poate! Ni s-a spus că acolo sunt morminte ale unor oameni care au murit de o boală necunoscută şi că, dacă le-am dezgropa, maladia s-ar extinde, iar tratament pentru ea nu există. Ani de zile n-a mai încercat nimeni să afle ce se ascunde înăuntrul lor”, mi-a explicat localnicul.

Dacă cele 7 piramide – numite de localnici şi guruieţi – au sau nu molime din vremuri demult apuse, nu vom afla cu siguranţă niciodată. Alţi localnici spun că piramidele au o origine mai plauzibilă, în sensul că au fost ridicate de companiile armatei române, care s-ar fi folosit de aceste movile pe post de apărători. Tunurile soldaţilor erau postate între piramide, loc din care se trăgea în inamic, iar oamenii în uniforme se apărau de ofensivele armatelor inamice stând în spatele lor.

O altă teorie despre movile este că ar data de pe vremea celţilor, în timp ce unii sunt de părere că sunt din timpul dacilor. Iar legenda legendelor spune că a fost odată un uriaş care a trecut Oltul. Cu picioarele-i protejate de nişte încălţări pe mărimea sa, despre care unii zic că ar fi cizme, alţii că ar fi opinci, uriaşul a trecut apele Oltului şi a ajuns pe dealul din apropierea satului. În timpul acesta în încălţările uriaşului s-au adunat mari cantităţi de pământ, nisip şi mâl, iar ca să scape de ele uriaşul şi-a scuturat de două ori picioarele la ieşirea din apă. Pământul din opincile lui a fost atât de mult, încât aşa s-au format cei 7 guruieţi.

  1. Templul Ursitelor de la Șinca Veche

Templul Ursitelor de la Șinca Veche

Templul Ursitelor şi schitul monahal de la Şinca Veche sunt numai bune de vizitat într-o zi caniculară de iulie.

Oamenii care vin aici sunt fie curioşi de explicaţiile păgâne potrivit cărora civilizaţiile extraterestre ar fi răspunzătoare pentru grotele săpate în deal, fie credincioşi care vin pentru rugăciune şi nu pun preţ pe multele legende care circulă în legătură cu originea grotelor.

Poveştile despre originea încăperilor din Dealul Pleşu sunt dintre cele mai variate. E drept că legendele atrag în defavoarea adevărului. Una dintre ele spune că grotele ar fi creaţia unor civilizaţii străine, care au vrut să lase un mesaj (încă nedescifrat) prin Steaua lui David şi cercul Yin-Yang, scrijelite pe pereţii altarului şi cunoscute ca simboluri ezoterice. Altă legendă, mai îndrăzneaţă, vorbeşte chiar de civilizaţii extraterestre.
Maica Serafima, stareţa de la schitul din apropierea grotelor, susține însă că grotele erau un vechi loc de rugăciune al dacilor.

De la grote, pe o potecă rustică prin pădurice se ajunge la schitul „Sfântul Nectarie”. Aşezarea monahală a fost ridicată începând cu 2006 şi a adăpostit la început călugări. Din 2009, aici au fost aduse maici.

  1. Cabana Sâmbăta de Sus

Cabana Sâmbăta

Iubitorii muntelui pot opta pentru o urcare pe Valea Sâmbetei.

Cabana Sâmbăta dispune de 52 de locuri de cazare, iar pentru o noapte petrecută aici turiștii achită 30-35 de lei, după cum precizează cabanierul Nae Zdrăilă.

Cabana Sâmbăta se află la 1.400 de metri altitudine și este una din principalele porți de intrare in masiv, atât pentru parcurgerea crestei Fagarașilor, dar și ca punct de plecare către cel mai înalt vârf din țara noastra, Moldoveanu – 2.545 m, situat la 5 ore de mers. Accesul se face din Sâmbăta de Sus. Cabana este deschisă tot anul.

Foto deschidere: Wall Street

(Cristina Cornilă)




 




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.