• Primarul municipiului Făgăraș, Gheorghe Sucaciu, readuce în atenție proiectul privind înființarea Parcului Național Făgăraș și cere ca viitoarele discuții să aibă loc în Țara Făgărașului, cu participarea reprezentanților comunităților locale.
• Edilul spune că protejarea Munților Făgăraș este necesară, însă consideră că oamenii trebuie să cunoască din timp suprafețele vizate, regulile, restricțiile și efectele pe care le-ar putea avea proiectul asupra proprietarilor de terenuri, crescătorilor de animale, administrațiilor locale și celor care desfășoară activități în zonă.

Gheorghe Sucaciu, primar municipiul Făgăraș

Primarul municipiului Făgăraș, Gheorghe Sucaciu, readuce în discuție proiectul privind înființarea Parcului Național Făgăraș, inițiativă promovată de Conservation Carpathia. Edilul spune că proiectul este prezentat prin prisma protejării naturii, biodiversității, dezvoltării turismului și creării de locuri de muncă, însă consideră că înainte de orice decizie trebuie clarificate efectele concrete asupra oamenilor și proprietăților din Țara Făgărașului. Sucaciu atrage atenția că un parc național presupune existența unor niveluri diferite de protecție, iar în anumite zone activitățile umane pot fi restricționate. În acest context, primarul consideră necesară o dezbatere amplă, în care proprietarii de terenuri și păduri, crescătorii de animale, administrațiile locale și ceilalți locuitori ai zonei să primească răspunsuri clare.

„Întrebarea pe care mi-o pun firesc este: ce se va întâmpla cu oamenii care trăiesc aici? Cu proprietarii de păduri, cu proprietarii de terenuri, cu crescătorii de animale, cu păstorii, cu cei care folosesc pășunile, cu cei care exploatează legal lemnul, cu cei care culeg fructe de pădure, cu cei care merg în pădure pentru a se relaxa, cu cei care vor să construiască, cu cei care vor să dezvolte o pensiune, o fermă sau o afacere, cu administrațiile locale care trebuie să dezvolte infrastructură, cu comunitățile care trăiesc de sute de ani în relație cu muntele și pădurea? Toate aceste lucruri trebuie discutate înainte, nu după”.

Primarul Făgărașului spune că la o dezbatere recentă organizată la București nu a fost prezent un reprezentant al comunităților din Țara Făgărașului, deși în cadrul discuțiilor s-a vorbit despre necesitatea implicării comunităților locale în realizarea proiectului. În opinia sa, o dezbatere reală ar trebui organizată chiar în Făgăraș și ar trebui să îi aducă la aceeași masă pe reprezentanții Ministerului Mediului, Romsilva, administrațiilor locale, proprietarilor de terenuri, comunităților, specialiștilor în domeniu și Conservation Carpathia. Printre întrebările la care Gheorghe Sucaciu consideră că oamenii trebuie să primească răspunsuri se numără suprafața exactă propusă pentru parc, localitățile și terenurile care ar urma să fie incluse, numărul hectarelor de proprietate privată, zonele cu protecție strictă sau integrală, activitățile permise și interzise, situația exploatării forestiere, a pășunatului, a construcțiilor și investițiilor, precum și modul în care vor fi acordate eventualele compensații.

Edilul pune sub semnul întrebării și modul în care vor fi definite concret beneficiile pentru comunitățile locale. „Un proiect de asemenea dimensiune nu poate fi judecat doar după intențiile frumoase ale celor care îl propun. Mai multe locuri de muncă? Câte? Pentru cine? Mai mult turism? Ce fel de turism? Ce investiții? Nu putem compara o eventuală creștere a turismului cu pierderea unor drepturi asupra propriului teren fără să facem un calcul serios. Și mai există ceva. Conservation Carpathia nu spune că nu dorește un parc național. Dimpotrivă. Pe propriul site, fundația vorbește explicit despre viziunea de creare a unei zone protejate de mari dimensiuni în sudul Carpaților și despre «cel mai mare Parc Național acoperit de păduri din Europa». O spun răspicat: nu este o idee apărută ieri. Este un proiect urmărit de ani de zile”.

Gheorghe Sucaciu precizează că nu se opune protejării Munților Făgăraș, însă consideră că orice măsură de conservare trebuie să țină cont și de oamenii care locuiesc în această zonă. „NU SUNT ÎMPOTRIVA PROTEJĂRII MUNȚILOR FĂGĂRAȘ. Dimpotrivă. Munții Făgăraș sunt patrimoniul nostru natural și trebuie protejați. În dezbaterea organizată de Conservation Carpathia s-a spus un lucru extrem de important: «Pădurea are trei funcții: socială, de mediu și economică. Orice exagerare a uneia dintre ele duce la dezechilibre între celelalte două». Exact despre acest echilibru trebuie să vorbim. Pentru că există riscul ca, sub cuvinte precum «conservare», «natură sălbatică», «non-intervenție» și «protecție», să ajungem să discutăm despre restrângerea unor activități care astăzi fac parte din viața comunităților noastre. Și atunci trebuie să știm acum la ce să ne așteptăm și ce ni se pregătește, nu după ce parcul va fi declarat”.

Primarul consideră că locuitorii trebuie să aibă acces la informații concrete înainte ca proiectul să avanseze, nu doar la prezentări despre frumusețea peisajelor și biodiversitatea Munților Făgăraș. „ȚARA FĂGĂRAȘULUI NU ESTE UN TEREN GOL PE HARTĂ. Aici trăiesc oameni. Tocmai de aceea, dacă se dorește un proiect atât de important precum Parcul Național Făgăraș, acesta trebuie să fie unul asumat de oamenii locului, nu doar prezentat oamenilor locului. Nu spun să respingem din start proiectul. Spun să nu îl vom accepta orbește. Dacă se va face ceva, normal și corect ar fi să se facă împreună cu oamenii din Țara Făgărașului, nu peste capul lor”.

În final, Gheorghe Sucaciu spune că, în cazul în care comunitățile locale nu vor fi ascultate și consultate, oamenii trebuie să își exprime în mod democratic nemulțumirea și să ceară să fie implicați în deciziile care le pot afecta viitorul.

(Alina ROMAN)