• Asociația Mândra Project a reprezentat România, pe 1 octombrie, la Forumul internațional al ONG-urilor pentru patrimoniul cultural imaterial, desfășurat la Rovinj, în Croația.
• Întâlnirea a reunit organizații din Europa de Sud-Est implicate în salvgardarea și transmiterea patrimoniului viu.

Participarea Mândra Project vine după mai bine de 15 ani de activitate în comunitate, timp în care organizația a susținut practicarea și transmiterea unor forme vii de patrimoniu cultural imaterial și a documentat atât formele lor vechi, cât și schimbările produse de la o generație la alta.

Mândra este o comunitate în care sunt active trei elemente înscrise în patrimoniul cultural imaterial UNESCO: Colindatul de ceată bărbătească, Jocul fecioresc și practicile culturale asociate zilei de 1 martie – Mărțișorul. În ultimul an, la invitația Asociației Semne Cusute, Mândra Project a contribuit și la documentarea elementului „Găteala tivurilor. Tehnici de înfrumusețare a tivurilor obiectelor de port tradițional (cu acul și croșeta)”, inclus în 2026 în Inventarul național al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial. România, Albania și Turcia au depus ulterior dosarul multinațional „Oya / Găteala tivurilor, practica tradițională de înfrumusețare”, aflat în prezent în evaluare pentru înscrierea pe Lista Reprezentativă UNESCO.

Activitatea organizației s-a extins treptat și în alte sate din Țara Făgărașului. Alături de Asociația Iia Călătoare, Fundația Comunitară Țara Făgărașului, Institutul de Cercetare Făgăraș și alți parteneri locali, Mândra Project lucrează cu peste 20 de comunități rurale, documentând cunoștințe, meșteșuguri, practici și povești încă vii și creând contexte pentru transmiterea lor mai departe.

“Pentru Mândra Project, întâlnirea de la Rovinj a însemnat schimb de experiență cu organizații din regiune, o mai bună înțelegere a mecanismelor Convenției UNESCO din 2003, deschiderea unor posibile colaborări internaționale precum și declararea intenției de a pregăti candidature pentru a deveni al doilea ONG din România, acreditat UNESCO. Ne întoarcem acasă cu multe idei și contacte, dar și cu confirmarea că munca făcută la firul ierbii, într-un sat din Țara Făgărașului, face parte dintr-o conversație mult mai largă despre comunități, identitate și patrimoniu viu”, Alina Zară, președinte Mândra Project.