Aflate la limita subzistenței, multe mame aleg să-și abandoneze copiii, sau să îi dea în grija statului. O mână întinsă la momentul potrivit poate fi salvarea. Tocmai de aceea, Cipriana Grăjdan, mamă la rândul ei, a încercat, și reușit, să fie mamă pentru mamele care au nevoie de ajutor.

Viața nu le-a surâs deloc. Unele dintre ele sunt minore, sau trecute puțin de 20 de ani, fără venituri, nevoite să-și crească copiii în condiții greu de imaginat. În locuințe dărăpănate, unde săpunul, apa, sau curentul electric sunt lucruri foarte rare. Ele n-au avut parte de sprijinul familial și s-au trezit nepregătite pentru a face față unui rol major: acela de a fi mamă. În asemenea condiții, multe dintre ele aleg să-și abandoneze copiii, încă de la naștere, în spital. Dar o mână întinsă la momentul potrivit poate fi salvarea, atât pentru mamă, cât mai ales pentru copil. Proiectul „Mama și copilul“, înființat de o fundație din Germania, și-a propus să prevină riscul abandonului și să ajute mamele tinere. Proiectul a demarat încă din 2011, iar cea care le ajută pe tinere este Cipriana Grăjdan, o mamă de 46 de ani care, în timp, a devenit mamă pentru alte mame. „Se fac 4 ani de când ne desfășurăm activitatea. Totul a plecat de la Fundația „Copilul“ din Germania, care a vrut un grup de mame, împreună cu copii cu vârste cât mai fragede, să învețe cum să crească acești copii. Proiectul este în colaborare cu Primăria Făgăraș. Majoritatea sunt mame tinere, singure, din familii defavorizate, cu mulți copii“, a spus Cirpiana Grăjdan, directorul proiectului „Mama și copilul“. La început, Cipriana a fost cooptată doar să adune aceste mame și să formeze pe cineva care să le îndrume, ea lucrând la Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului Făgăraș. Dar a rămas să le fie ea sprijin. „Mămicile sunt doar din Făgăraș, am încercat să aduc mămici din toate cartierele Făgărașului. Se merge pe educație parentală, socială, medicală. Am încercat, în primul rând, să sfătuiesc mamele, pornind de la experiența mea, dar și a lor. Eu cel mai mult le-am putut îndruma din punct de vedere social. Una din obligațiile de a veni la acest program este ca minorul să urmeze o formă de învățământ. Nu se admite nicio scuză, decât o problemă reală. La fiecare început de școală asigurăm și rechizitele școlare. Eu mă interesez la începutul fiecărui semestru dacă copilul merge la școală, iar mamele știu acest lucru“, a mai spus Cipriana.

Mamele au „în spate“ povești de viață cutremurătoare

Încă de la început, Cipriana a prins drag de aceste mame neajutorate. Și nu doar le-a devenit o bună prietenă, dar și o mamă, pe care se pot bizui oricând. „Se pot observa imediat schimbări în comportamentul acestor tinere. Încă de la primele ore petrecute împreună le-am învățat bunele maniere. De la bună ziua, la mulțumesc, să ciocăne la ușă și doar când li se răspunde de partea cealaltă să intre și primul lucru pe care îl fac este să salute. Oriunde merg, este foarte important ca prima impresie să fie cea bună“. Cipriana povestește că unele mame nu știau nici capitala României, să gătească o porție de mâncare, nu cunoșteau regulile minime de igienă corporală. Și în niciun caz nu știau cum să își crească copiii. „Am avut o mamă care a aflat de acest proiect, mamă care, după naștere, intrase în depresie. Și a simțit nevoia să iasă. Și pentru că nu avea un grup de prietene cu care să se întâlnească și să povestească, a aflat de acest proiect. Nu a contat că mamele de aici sunt din cartiere rău-famate, sau analfabete. A venit și a trecut acel hop. Sunt foarte mândră de ea, ea lucrează acum. Am avut și asemenea situații, de mame care vor doar să socializeze. Am avut o altă mamă. Îi murise soțul și a apelat la noi, nu să fie ea ajutată. Ci să fie ajutată să își înscrie fetița la creșa noastră de la Asistență Socială, ca ea să poată lucra. Ea venea din cartierul Combinat, și atunci noi am ajutat-o ca, din donații, să îi achiziționăm o cameră a ei“, mai povestește Cipriana.

Tinerele mame învață deprinderile minime de viață

În cursul celor două ore pe săptămână, timp în care cele 15 mame, împărțite pe trei grupe, socializează, au și diferite activități cu micuții lor. „Am învățat cântecele, poezii, l-am așteptat pe Moș Crăciun, am avut serbare. Facem o masă festivă de Paști, masă festivă de sfârșit de an școlar. Mese întinse, toți copiii și toate mamele prezente și am mâncat mâncare făcută de ele. Dar pentru că multe nu știau nici să gătească, le-am învățat cât de important este să îi oferi și copilului o mâncare sănătoasă. Pentru că am un copil care s-a strâmbat când am gătit macaroane cu brânză. L-am întrebat de ce nu mănâncă, și mi-a zis pentru că mama mea nu le face așa. Ea le prăjește în tigaie. Pune ulei, pune macaroanele și ne pune să mâncăm. Apoi am avut mame care nu știau să scrie și să citească. Așa că am organizat și ore de scriere. într-o cameră ele învățau, iar în altă cameră se jucau copiii“.

„Mama“ Cipriana este foarte atașată de tinerele mămici

Mamele de la centru nu sunt singura ei preocupare. Cipriana se mândrește cu un băiețel de 5 ani și cu un soț înțelegător, așa cum afirmă ea. „Îmi place ceea ce fac, mă simt bine între ele. Nu știu dacă acesta era visul meu, dar sper să fac acest lucru în continuare. Am un soț foarte înțelegător, și mama mea este foarte înțelegătoare. Mai vin și cu băiatul meu aici, în timpul lui liber. Încerc să le împart pe toate. Și sunt mândre de mame. Și am ajuns la un alt nivel. Am început să tricotăm. Recunosc, aici nu mă pricep deloc. Și am găsit pe cineva care să le ajute și în acest hobby. Le-a arătat elementele de bază și am început cu fetele să confecționăm și mărțișoare, care au fost și expuse. O parte din bani se vor întoarce la ele, sub formă de alimente și doar alimente. Asta este o regulă de-a mea“. Tinerele mame învață în acest centru și educație medicală. Așa că Cipriana a apelat la o prietenă de-a ei, care este asistentă la un cabinet stomatologic să le învețe pe mame, dar să îi învețe și pe copii, cum să se spele pe dinți. „I-a plăcut prietenei mele ceea ce făcea aici și a rămas și ea, la fel ca mine. Astfel că am început să ne împărțim sarcinile între noi“. Iar centrul nu adăpostește doar suflete care au nevoie de ajutor, ci și suflete necuvântătoare. „Avem în curte la noi doi căței, i-am luat de pe stradă, îi cheamă Lăbuș și Grivei. Încerc să le insuflu copiilor și grija față de animale, că nu e bine să arunce cu pietre în ele, ci să le hrănească și să aibă grijă de ele. Iar resturile de mâncare nu se aruncă. Așa cum se învață să se comporte față de un animal, mă gândesc că așa se vor comporta, când vor crește, și față de un semen. Îi învăț și să nu mintă, să nu fure, mamele să înțeleagă ce înseamnă o familie“, a mai spus Cipriana.

Religia ocupă un loc important în viața de la centru

Și pentru că orele de religie sunt subiectul atât de disputat în zilele noastre, Cipriana încearcă să le facă pe fete să înțeleagă că și spiritualitatea ocupă un loc important în formarea tinerei mămici. „În urmă cu 3 ani am avut 9 copii nebotezați, unul avea 12 ani. Am făcut toate formalitățile necesare ca micuții să fie botezați. Fiecare masă o începem cu Tatăl Nostru. Deși toate sunt ortodoxe, nu pot să impun nimănui ce și cum să creadă. Dar stăm de vorbă despre Dumnezeu, despre religie, în general. Am avut o mamă, avea o nepoată ce avea o boală incurabilă, dar era nebotezată. I-am dat bani să cumpere lumânare, bani de drum, nepoata fiind în Rupea, și să o boteze. Nu cred că a trecut o lună de zile și fetița, de 9 ani, a murit“. Cipriana a organizat și excursii în afara orașului. „Am fost la Sâmbăta de Sus, la mânăstire. Întâi am oprit la Herghelia de la Sâmbăta, iar la întoarcere am stat la un picnic. Și atunci am aflat, cu mirare, că unele mame nici măcar nu ieșiseră din Făgăraș“, povestește Cipriana. Mai mult de jumătate dintre fetele care au beneficiat de serviciile centrului au reușit să își crească, în bune condiții, micuții, dar și să-și poată asigura traiul. Și cu siguranță mama atâtor suflete din centru va continua să le insufle tinerelor dragostea pentru copiii lor dar și ce înseamnă să fii mamă!

(Alina ROMAN)