Delia Panait: ,,Făgărășenii sunt exact așa cum i-am lăsat: ardeleni de cuvânt!“


delia2

Capitala a înfiat-o încă de la terminarea liceului, însă este cu inima tot alături de făgărășenii ei, pe care îi consideră „ardeleni de cuvânt“.

 

„Diriginta mea era severă“

A absolvit cursurile post-universitare ale London School of Journalism. În prezent este realizatoare și producătoare de programe radio și tv. Face parte din echipa ce a inițiat proiectul www.feminism-romania.ro și este membră fondatoare a asociației de activism pentru drepturile femeilor – Front. Și da, este fostă membră atât a trupei Double D, cât și a trupei Hora. Însă totul a început aici, la Făgăraș, locul natal al Deliei Panait. „Am învățat la Școala Generală nr. 1. În clasele I-IV am avut-o învățătoare pe doamna Monica Constandin. La finalul clasei a IV-a ne-a pus să scriem pe câteun bilețel ce vrem să devenim când vom fi mari. A păstrat bilețelele până târziu, aveam să aflu, nu mai știu exact când, că eu scrisesem „artistă“. La vremea respectivă s-a râs pe seama a ceea ce scrisesem eu. Toată lumea se făcea doctor, sau pilot, sau profesoară. În clasele V-VIII am avut-o dirigintă pe doamna Liliana Herescu, era cam severă, mai ales cu băieții“, povestește Delia Panait. Încă de mică i-a plăcut și a învățat cu plăcere limba engleză. „Pe măsură ce învățam să scriu în română, la școală, în paralel, în particular învățam să scriu în engleză. Învățam engleza cu o colegă de-a mamei – Simona Fanea, care, din păcate, a murit când eu eram în clasa a-VII-a. M-a întristat tare, Simona m-a învățat ce înseamnă o viață “boemă”, cu ritualuri burgheze, cum să conversezi și să dezbați în contradictoriu cu argumente și într-o manieră decentă, respectând opinia interlocutorului tău. Pe scurt – dialoguri intelectuale“, a mai spus Delia.

delia radio guerrilla

„Am învățat pian cu prim solista Orchestrei din Budapesta“

Delia s-a axat mult și pe educația alternativă. A avut foarte multe activități extra-curriculare – pian, dansuri, teatru, limba engleză. „Am început să învăț pian încă de la vârsta de 8 ani, o aveam profesoară pe doamna Cirlea, care pe atunci avea aproape 90 de ani. A fost prim solista orchestrei din Budapesta. A ajuns în Făgăraș după război, urmându-și soțul. Și aici a și rămas, chiar și după moartea lui. Era o aristrocată, nu era severă, avea o metodă prin care preda „dragostea pentru muzică“. De la teorie și până la interpretare și ascultare. Cum să-ți selectezi audițiile, istorie a muzicii clasice. Nu mă acompania, însă, decât la examen. La finalul fiecărui an organiza examen cu public, adică prieteni și familie, cu toți elevii ei. Pentru examen pregăteam mai multe piese la 4 mâini“, mai povestește Delia. Tot în anii ’90 a jucat teatru și în trupa Thalia, repetau la Casa de Cultură, lecții care aveau să-i ajute mai târziu, în 2005, atunci când a fost abordată de Florin Piersic jr. în filmul „Eminescu vs. Eminem“. „O experiență minunată“, a mai afirmat Delia.

 

A lucrat și la Televiziunea Făgăraș

Încă de la 16 ani a început să lucreze la ziarul „Țara Făgărașului“, iar ulterior și la Televiziunea Făgăraș. „La ziar aveam două rubrici permanente, iar la televiziune făceam reportaje. Am moderat chiar și o dezbatere pentru primărie“, își amintește, cu mândrie, Delia. Și pentru că pe atunci, ’96 – ’97 nu exista tehnologia de care beneficiem noi astăzi, în fiecare săptămână mergea la Brașov să editeze reportajul „pentru că la noi nu aveam „scule“. Erau, oricum, primii ani de presă locală. Nu aveam pe atunci resurse, lucram cu ce aveam. Țin minte că am prezentat și știrile, citeam știrile de pe o foaie pe care o lipeau pe cameră, în loc de prompter“. În clasa a XII-a a întrerupt toate activitățile și s-a concentrat pe studiu și muzică. Mergea la București o dată la două săptămâni, la meditații pentru admiterea la facultate.

delia double d

Cariera muzicală – Double D, Ho-Ra

În anul 1999, Delia s-a mutat la București, era studentă la Drept. Însă facultatea nu era singurul ei proiect. „Inițial aveam un alt proiect, cu o altă colegă. Însă, pentru că „s-a eliberat“ locul în Double D., am dat probe și am intrat. În iulie 1999 am dat Bac-ul, iar la finalul aceleiași luni eram deja mutată în București“. Însă probele nu au fost așa ușoare. „Am trecut și eu și alte două fete printr-un casting pentru trupă. Unul dintre teste a fost chiar un concert. Am avut la dispoziție doar două zile să învăț repertoriul întreg al trupei. Același lucru au făcut și cu celelalte fete. Eu am fost selectată. Imediat după clasa a XII-a totul a luat amploare rapid“, își amintește Delia. Succesul cu trupa Double D a venit rapid, odată cu hit-ul „Spune-mi dacă vrei“, melodie care era mai toată ziua atât pe posturile de radio, cât și la televizor. Succesul nu a fost, însă, unul de durată. Delia a părăsit trupa și a intrat într-un nou proiect. „Nu-mi place să spun muzică etno. Etno, în percepția publică, are un sens peiorativ. Eu spun reinterpretare modernă a muzicii tradiționale românești. Inițial am părăsit Double D pentru un proiect solo. Dar casa de discuri a decis că ar fi mai bine ca să se construiască un proiect pentru care aveau nevoie de un puternic capital de imagine. Iar eu eram sub contract, așadar s-a născut trupa Ho-ra“. Au interpretat, în mod modern, melodii, cele mai multe din repertoriul Mariei Tănase. Inițial nu a fost de acord cu proiectul, după care și-a cunoscut colega, Elena Vasile, cu care s-a înțeles din prima clipă. „Am intrat în studio, ne-am înțeles imediat. Am văzut că se lucrează profesionist, cu instrumente reale, nu era muzică pe calculator. Perioada aceea mi-a dezvoltat foarte mult cunoașterea în sfera folclorului și a instrumentelor tradiționale românești. Privind retrospectiv a fost o perioadă foarte bună“. Ceea ce i-a plăcut mult în acea perioadă au fost călătoriile. „Am călătorit mult în acea vreme, am vizitat foarte multe țări, unde am concertat. Și da, mi-a trecut de multe ori prin cap să plec din România, dar a existat mereu „ceva“ care mă chema înapoi în țară. Nu am renunțat definitiv la acest gând, dar, momentan, sunt aici și-mi pare bine“.

„Eu nu am făcut radio, am făcut Guerrilla!“

În 2004, când încă era membră a trupei Ho-ra, a intrat și „în cultul Guerrilla“, cum a denumit Delia postul de radio. „Guerrilla nu a fost un simplu radio, a fost un cult, o școală. Prin Guerrilla am accesat o cu totul altă lume. Dar pentru că ambele proiecte mergeau în paralel, a trebuit să renunț la unul din ele. Se căutau voci de jingle-uri pentru un nou radio. Am dat și eu, astfel am cunoscut o parte din managementul de început a ceea ce avea să devină Guerrilla. Iar la două luni de la deschidere aveam să devin producătoarea locomotivei radioului, adică a matinalului cu Dobrovolschi și Iulian Tănase și a programului realizat de Liviu Mihaiu. De altfel, el a fost unul dintre susținătorii mei încă de la început“. Chiar dacă a renunțat la Ho-ra și, implicit, la viața publică, tumultoasă a vedetelor, nu a renunțat și la proiectele ei. Unul dintre ele se referă la apărarea drepturilor omului, și, în special, a femeilor. „Am avut și o emisiune TV pe această temă – “Drepturile omului roman”. Am lucrat și în televiziuni, dar nu mi-am dorit expunere cu orice preț. www.feminism-romania.ro e un portal de informații privind drepturile și imaginea femeilor din România. Dar contribuția mea în proiect este să dau o față umană conceptului de drepturi ale femeilor, feminismul fiind extrem de prost înțeles de către public“.

Femeile încă sunt victime ale unui sistem patriarhal

Delia Panait este membră a asociației non-guvernamentale FRONT. Acest ONG urmărește legislația, instituțiile și organizațiile care privesc în mod special femeile. „E o utopie să-și închipuie cineva că o organizație non-profit, sau mai multe, pot schimba ceva fundamental. Dar, prin intervenții specifice, se mai schimbă. Spre exemplu, legea privind ordinul de protecție. Pot spune că am o contribuție personală. Sigur, alături de o întreagă echipă. Nu suntem o organizație de intervenție directă în cazuri de discriminare. Ne ocupăm mai mult de politici publice. În această direcție am susținut, și încă mai susțin, prin țară, diferite conferințe și ateliere, pe teme privind egalitatea de șanse între femei și bărbați. În special disproporțiile și discriminările de pe piața muncii, aici este o mare problemă“, explică artista.

Făgărașul, un loc cât de se poate de actual și viu

Și pentru că s-a născut și a crescut în orașul de la poalele munților, Delia revine cu plăcere în locul pe care în numește „cât se poate de actual și viu“. „Când vin, zic că vin „la sanatoriu“. Adică la deconectare și sănătate. Nu-mi prea place, însă, cum se dezvoltă orașul. Apar chestiuni irelevante, pentru un spatiu urban de secol XXI, pe când există porțiuni ale orașului care rămân în ruină. Ca să nu mai vorbim de drumuri. În schimb sunt foarte mulțumită de faptul că Cetatea a fost inclusă în programe de dezvoltare regională. Și chiar sper că acela va fi un punct benefic pentru oraș“. Când vine în Făgăraș, adică foarte des, după cum afirmă Delia, vine la părinți, sau pur și simplu se relaxează în mijlocul naturii. „Anul trecut, de exemplu, eram pe Dealul Galațiului, cu kite-ul, cu zmeul meu“. Iar oamenii sunt exact așa cum i-a lăsat: ardeleni de cuvânt. „Nu cred că mai există diferențe fundamentale între oamenii din orașe precum Făgărașul, sau orașe mai mari, odată cu era internetului. Constat că se păstrează o cinste, niște reguli nescrise. Mi se pare un loc ideal pentru a crește copii, spațiul e încă protejat, are încă o tihnă aparte. Însă nu m-aș mai putea întoarce la o viață cotidiană în Făgăraș, dar nici nu exclud posibilitatea de „a avea un loc de retragere“, spune Delia. Cât despre viitor, Delia are planuri mari. „În prezent moderez emisiunea „București Subiectiv“, de la Gold FM, sunt și o tânără antreprenoare, organizez ateliere de radio și nu numai, prin care îi ajut să descopere cultura română. Organizez întâlniri, sunt invitată ca speaker la diverse conferințe, dezbateri, întâlniri, dar și scriu mult. Poate un roman, nu știu încă, scriu și versuri, unele pentru cântece. S-ar putea să mă reactivez pe partea muzicală. Însă acum lucrez la un concept complex, multi-media, exclusiv în limba engleză, încerc să-l plasez pe piața internațională. Viitorul e global!“, concluzionează Delia Panait.
(Alina ROMAN)




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.