La o expoziţie care se va deschide în Spania la finalul lunii septembrie va fi trimis de la Făgăraş un exponat cu o valoare inestimabilă: o mască romană de paradă, care se află în proprietatea Muzeului ,,Valer Literat”.

Expoziţia se numeşte „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice și romane” şi este organizată pe teritoriul Spaniei de către Muzeul Național de Istorie a României.

Din România vor fi expuse 835 de artefacte din 39 de muzee. Printre muzeele care dau piese spre a fi expuse la Madrid se numără şi Muzeul ,,Valer Literat” de la Făgăraş.

Expoziţia de la Madrid va fi găzduită de Muzeul Național de Arheologie din acest oraş.

,,Masca romană de paradă, piesă de mare valoare, a fost descoperită întâmplător în apropierea castrului (cetate) roman de la Cincşor, în timpul lucrărilor de amenajare hidroenergetică a Oltului în zona Voila. Descoperirea măştii feminine romane a fost de mare însemnătate datorită rarității unei asemenea piese în sud-estul european dar și înaltului nivel de creaţie artistică pe care piesa în cauză îl demonstrează. Masca de la Cincşor, înfăţişând un cap de femeie, a fost confecţionată din bronz, prin turnare şi apoi cizelare, având înălţimea de 24,5 cm, lăţimea de 17 cm, adâncimea reliefului de 14,5 cm, iar grosimea metalului variază între 1 şi 3 mm. Pentru a putea fi purtată, ochii, nările şi buzele au fost crăpate, iar pe ambele părţi ale obrazului se află două perforaţii, datorate niturilor de fixare a măştii de calotă – celălalt element al măştii (nedescoperit). Ovalul feţei este alungit şi bine conturat, fruntea proporţionată, nasul subţire (puţin acvilin), gura mică şi bărbia cu gropiţă. La această mască feminină, elementul de podoabă îl constituie reţeaua de perle care strânge coafura, de la creştet către frunte şi de aici pe părţi. În realizarea artistică a piesei, meşterul-artist a fost influenţat de procedeele stilistice fundamentale din pictura sau sculptura romană”, au arătat reprezentanţii Muzeului ,,Valer Literat”.

Din punct de vedere tipologic, masca aparţine unui coif de cavalerist roman de ceremonie, dar ar mai fi putut fi folosită şi în manifestaţii hipice pe echipe sau în exerciţii militare.

Purtătorul acestei măşti făcea parte din cohorta II Flavia Bessorum, unitate militară auxiliară de pedestraşi, alcătuită din traci, care îşi avea pe atunci sediul în castrul de la Cincşor.

Pe baza analogiilor cu alte măşti asemănătoare precum şi a inventarului arheologic descoperit la Cincşor, masca poate fi datată în sec. II-III d. Hr.

Masca a fost descoperită în 1986. Exponatul originalu este păstrat într-un depozit; la muzeu este expusă în schimb o copie fidelă a măştii realizată cu mai mulţi ani în urmă de către Muzeul Naţional de Istorie a României. În 2008 masca a fost trimisă la Bucureşti, unde acest muzeu a organizat expoziţia „Bronzuri din Dacia Romană”, ocazie cu care cei de la muzeu au făcut din bronz o replică fidelă pe care au dat-o muzeului făgărăşean.

Expoziția de la Madrid va fi deschisă pe 30 septembrie 2021.