Odată cu moartea Papei Francisc, anunţată luni de Vatican, Biserica Romano-Catolică va începe ritualurile elaborate, pline de tradiţie, care marchează sfârşitul unei papalităţi şi conduc la începutul celei următoare.

Papa Francisc, care a murit în a doua zi de Paşte, a fost ales de cardinalii de la Vatican la vârsta de 76 de ani, după retragerea din funcție a predecesorului său, Papa Benedict al XVI-lea. Din moment ce nu a fost numit niciun succesor clar, oricare dintre membrii Colegiului Cardinalilor ar putea fi ales. Totuși, câțiva dintre cei 252 de posibili candidați par a fi favoriți pentru preluarea conducerii Bisericii Catolice.

Un nou papă urmează să fie ales în următoarele 15-20 de zile, după moartea Papei Francisc I, luni, la vârsta de 88 de ani.

Francisc, originar de la Buenos Aires, se afla în post de la 13 martie 2013, când i-a succedat lui Benedict al XVI-lea care a demisionat.

Mai multe nume circulă, de mai multe săptămâni, ca succesori ai lui Francisc I, pentru a deveni cel de-al 267-lea Papă din istorie.

Jean-Marc Aveline, un marseillez în cursă

În ziua în care Jean-Marc Aveline, arhiepiscopul diocezei Marsilia, a fost făcut cardinal, în august 2022 de către Papa Francisc, peste 300 de marseillezi s-au adunat la Roma.

Născut în Algeria în 1958, el este preot din 1984 şi este cunoscut prin angajamentul său în favoarea problemei migraţiei, aliniat celui al lui Francisc.

El era considerat ca un om de încredere de către Francisc şi l-a primit pe Suveranul Pontif la Marsilia în vara lui 2023.

Absolvent de greacă, ebraică şi teologie, popular în rândul teologilor şi reputat prin ”bonomia” sa, Jean-Marc Aveline este oficialul catolic francez cel mai prezent la Vatican.

Parolin, Zuppi, Pizzabella, trei nume italiene care revin adesea

Trei italieni se află între cei mai evocaţi succesori ai lui Francisc.

Cardinalul Pietro Parolin, în vârstă de 70 de ani, este secretar de stat al Vaicanului, considerat numărul doi la Sfântul Scaun.

Un mare diplomat şi absolvent de drept canonic, el este prezentat ca un om calm, cam ,,şters”, dar ,,capabil să liniştească tensiuni şi să depăşească diferenţe ideologice”, potrivit publicaţiei La Croix.

Cardinalul Matteo Zuppi, arhiepiscopul Bolognei, este de asemneea citat adesea.

Un progresist în vârstă de 69 de ani, el este cunoscut prin angajamentul său social – faţă de migranţi şi homosexuali – şi ar putea continua reformele lansate de către Francisc, al cărui emisar specioal pentru pace în Ucraina, între altele, a fost.

Cardinalul Pierbattista Pizzaballa, în vârstă de 59 de ani, este Patriarhul Latin al Ierusalimului.

Un mare cunoscător al Orientului Mijlociu, el a intervenit pe lângă creştinii din Fâşia Gaza, dar ar putea fi îndepărtat din cauză că este prea tânăr.

Un papă asiatic sau african?

Biserica Catolică a avut, începând din secolul al II-lea şi până secolul al VIII-lea, un Papă de origine asiatică, Grigore al III-lea, originar din Siria actuală, şi trei papi de origine africană – berberii Victor I, Miltiade şi Gelasius I.

O astfel de situaţie, rară în Biserica Catolică, s-ar putea repeta acum, după multe secole, iar mai mulţi cardinali au această şansă.

Între ei se află filipinezul Luis Antonio Gokim Tagle, în vârstă de 67 de ani, fostul arhipiscop al Manilei, un progresist apropiat lui Francisc I.

Un teolog, el este un bun comunicator şi este activ pe Facebook şi YouTube.

,,Pastorul apropiat săracilor” Luis Antonio Tagle este apreciat prin charisma, simplitatea şi angajamentul său social.

Invers, Robert Sarah din Guineea, fostul arhiepiscop din Conakry, reprezintă o figură conservatoare de prim-plan.

El este candidatul oficial al ,,facţiunii” conservatoare şi este foarte influent în Africa.

El este un mare apărător al celibatului preoţilor, o temă fierbinte în Biserica Catolică, şi i s-a opus lui Francisc în multe subiecte – între altele imigraţia, revenirea la slujba în latină, opoziţia faţă de căsătoria între persoane de acelaşi sex.

El s-a retras din februarie 2021, însă rămâne ,,papabil”, în pofida faptului că urmează să împlinească vârsta de 85 de ani la 15 iunie 2025.

Numele multor altor episcopi sunt citate adesea ca succesori la Sfântul Scaun, de exemplu au primului cardinal suedez din istorie, episcopul din Stockholm Anders Arborelius, în vârstă de 75 de ani, sau al germanului Gerhard Müller, unul dintre principalii opozanţi ai lui Jorge Mario Bergoglio.