Angelica Lungociu, proprietara Vâltorii de la Lisa, este una din cele 15 persoane alese de Ministerul Culturii care vor primi titlul onorific de Tezaur Uman Viu.
foto: Serviciul Cultură Tradițională Brașov
Ministerul Culturii, prin Comisia Națională pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, va acorda, în cadrul celei de-a 10-a ediții a Programului Tezaure Umane Vii, titlul onorific de TEZAUR UMAN VIU unui număr de 15 persoane purtătoare, creatoare și păstrătoare de patrimoniu cultural imaterial. Cei care primesc această distincție transmit, prin talentul și efortul lor, um anumit element de patrimoniu cultural imaterial, în forma și cu mijloacele tradiționale nealterate, contribuind, astfel, la asigurarea viabilității acestuia în cadrul comunităților.
Printre aceste 15 persoane se află și Angelica Lungociu, proprietara Vâltorii de la Lisa.
,,Suntem mândri că și în acest an, prin Serviciul Cultură Tradițională Brașov, am reușit să aducem titlul de TEZAUR UMAN VIU, în județul nostru. Acesta a fost obținut de către doamna Angelica Lungociu, proprietara vâltorii din localitatea Lisa. Angelica Lungociu face parte din cea de-a cincea generație a familiei Greavu care duce mai departe tradiția vâltoritului. Potrivit documentelor, vâltoarea de la Lisa este cea mai veche din țară și a fost construită în anul 1848. Vrem să vă mulțumim pentru că ne-ați dat șansa să vă cunoaștem și vă felicităm pentru vrednicia și dăruirea cu care duceți tradiția vâltoritului mai departe!”, a declarat echipa Serviciului Cultură Traditională Brasov.
foto: lavaltori.ro
În comuna Lisa există un obiectiv turistic deosebit: muzeul La Vâltori, unde turiștii pot vedea o instalație hidraulică de prelucrare a lânii, instalație care datează din anii 1850. În aceeași locație există și o expoziție cu vânzare de produse fabricate din lână (straie, traiste, ciorapi din lână etc).
,,Cu secole în urmă, locuitorii din Lisa şi-au construit diverse instalaţii tehnice acţionate de forţa hidraulică furnizată de pârâul Lisa, ce curge pe lângă sat: mori pentru obţinerea făinei prin măcinarea boabelor de cereale, teascuri pentru stors uleiul din seminţe, joagăre pentru tăierea buştenilor de lemn, dârste şi pive pentru prelucrarea ţesăturilor groase din lână şi cazane pentru distilat rachiu. Din cele 19 instalaţii care au funcţionat în secolul XX, astăzi se mai păstrează 5 instalaţii dezafectate şi 3 instalaţii în funcţiune: moara lui Greavu Vasile, cazanul lui Paler Gheorghe şi complexul lui Greavu Viorel de “La Vâltori”. Complexul de prelucrare a straielor al familiei Greavu funcţionează de peste un secol, fiind moştenit pe parcursul a trei generaţii: actualul proprietar, Greavu Viorel, a preluat meşteşugul de la tatăl său, Greavu Victor, care l-a învăţat la rândul său de la tatăl lui, Greavu Toma”, conform informaţiilor prezentate pe site-ul propriu de Muzeul de Etnografie Braşov.
Complexul de instalaţii tradiţionale de prelucrare a lânii “La vâltori” este cel mai vechi din România, datând din anii 1850. Acesta a fost integrat, de către Muzeul de Etnografie Braşov, în circuitul turistic şi poate fi vizitat de public în localitatea Lisa.
(Alina ROMAN)
