Despre primul voievod al Ţării Româneşti, Negru Vodă, istoria nu are prea multe consemnări de lăsat posterităţii. Urmele lui însă nu s-au şters chiar cu totul. Făgărăşean la origini, Negru Vodă – despre care se spune că s-ar fi numit Radu, dar i s-a zis Negru din cauza tenului măsliniu de cuman – este cel care a traversat munţii spre Câmpulung şi Curtea de Argeş, întemeind acolo Ţara Românească. Mai devreme de asta, cu ceva ani înainte de 1300 (cam greu de spus câţi) a sălăşluit prin împrejurimile Făgăraşului. Dovadă stă o cetate în munţi la Breaza, care i-a aparţinut şi care se numeşte astăzi Cetatea lui Negru Vodă. Din ea se mai văd doar ruinele din piatră, pentru că în şapte secole de existenţă natura a acoperit suficient de mult lucrarea omului.

Înaintea acestei cetăţi, chiar pe locul pe care ea a fost ridicată, ar fi exitat o aşezare dacică, aşa încât putem vorbi de civilizaţie în munţii de la Breaza încă de acum 2.000 de ani.

La Cetatea lui Negru Vodă puţină lume ştie să ajungă, eu însămi, când am vizitat-o, am avut nevoie de ghid. De regulă, localnicii din satul Breaza (comuna Lisa) şi istoricii pasionaţi de voievod sunt puţinii oameni care te pot duce acolo.

Anul acesta, un proiect născut din colaborarea Muzeului ,,Valer Literat” cu Asociaţia ,,Ţara Făgăraşului” va face cetatea mai vizibilă. Proiectul are valoarea de 60.000 de lei, dintre care 48.500 lei reprezintă o finanţare de la Consiliul Judeţean Braşov, iar diferenţa este contibuţia Asociaţiei. Acest proiect va fi implementat în perioada 1 august – 30 octombrie 2021.

Cum va fi pusă în lumină Cetatea lui Negru Vodă

,,Proiectul este cu o cofinanţare de 20%, ceea ce însemnă că Asociaţia contribuie cu aproape 12.000 de lei, iar suma maximă pe care o puteam solicita de la forul judeţean era de 50.000 de lei. Avem o parte de cercetare, care se va finaliza cu un raport de cercetare cu date istorice, de care se va ocupa în special partenerul nostru de proiect, Muzeul ,,Valer Literat”. În baza raportului, vom realiza un panou informativ ce va fi amplasat la Breaza, pentru ca toţi cei care ajung acolo să afle câteva informaţii despre ceea ce vor vizita. Vom face şi indicatoare de tip săgeţi, care să conducă turiştii până la Cetate şi vom amenaja traseele de urcare. Vom tipări în primă fază un număr de 800 de broşuri, a câte 40 de file fiecare, atât cu informaţii despre Cetatea lui Negru Vodă de la Breaza, cât şi cu celalalte obiective din Ţara Făgăraşului. Broşurile vor conţine fotografii profesionale pe care le vom realiza cu fotografi din zona noastră. Ulterior, putem multiplica aceste broşuri, în funcţie de necesităţi. Primele 800 de exemplare sunt prinse în proiect. Vom face un film documentar de 15 minute, pe care îl vom promova pe toate canalele on-line ale Asociaţiei, cum ar fi paginile de Facebook sau Instagram. Nu, în ultimul rând, vom organiza cu ajutorul partenerului de proiect un simpozion pe această temă”, a declarat Ioana Radevici, directorul executiv al Asociaţiei ,,Ţara Făgăraşului”, care este şi manager al acestui proiect în acelaşi timp.

Ioana Radevici

,,Ne dorim să facem câteva activităţi prin care să readucem în atenţia comunităţii această cetate. În ceea ce implică şi priveşte Muzeul ,,Valer Literat”, vom organiza un simpozion, la care invităm arheologi şi istorici din Bucureşti şi din zonă pentru a pune laolaltă tot ceea ce se cunoaşte despre figura voievodului şi despre această fortificaţie. Încă nu ştim dacă va fi organizat la Făgăraş sau chiar la Breaza la cetate, dar vă pot confirma că o o vizită cu specialiştii în teren la faţa locului va exista. Această cetate a fost subiectul unei singure campanii de săpături arheologice, undeva prin anii ’70. Nu avem suficiente informaţii despre ea ca în cazul altor cetăţi. Vom mai face şi cercetare de teren, pentru a strânge ceea ce noi numim ,,literatură orală”, adică toponimie, legende şi absolut tot ceea ce oamenii din zonă cunosc, au văzut sau au auzit despre voievodul Negru Vodă şi a sa cetate de la Breaza”, a explicat dr. Elena Băjenaru, managerului Muzeului ,,Valer Literat”.

dr. Băjenaru Elena, manager muzeu

Cum se ajunge la Cetate

Drumul până la Mănăstirea Breaza este accesibil oricărei maşini. Odată parcat autoturismul acolo, comoditatea trebuie musai înlocuită cu ceva efort fizic, preţ de 15-20 de minute cât durează urcarea.

După toate cabanele care urmează Mănăstirii Breaza, faceţi stânga pe o potecă montană cu marcaje de culoare roşie pe arbori. Urmaţi drumul bătătorit al potecii, mai mult de animale decât de picior de om. La un moment dat, când aţi ajuns la o altitudine de 800-900 de metri, vi se înfăţişează zidurile din piatră fasonată ale fortificaţiei.

Cetatea are lungimea cam cât a unui teren de fotbal. Se mai vede locul unde a fost unul dintre turnurile Cetăţii. Pe lângă turn, situat în partea de nord vest, din ea se mai văd fragmente din zidul incintă de interior, zidul de apărare exterior în al cărui perete se vede că a existat cel puţin o fereastră pentru arcaşi. În partea de sud est, se văd puţul de apă care alimenta fortăreaţa şi câteva guri de intrare în incinta interioară.

Nu se ştie cât de adâncă a fost fântâna, cert este că după 700 de ani de când a fost săpată tot se mai văd vreo patru metri în jos. Este zidită de jur împrejur cu piatră rotundă de râu, are diametrul de vreun metru şi este înfundată cu vegetaţie.

Cetatea a fost construită într-un scop militar. Aici se găzeau în permanenţă gărzi militare, hrană şi muniţie. Periodic, patrule din cetate coborau să urmărească zona.

Cetatea nu este pe cursul vreunei ape, dar la circa 200 de metri mai jos de ea curge râul Breaza. Caii, măgarii şi animalele care se găseau în fortăreaţă puteau fi scoase pentru adăpat la râu. Personalul militar folosea fânâna dintre ziduri.

Este situată pe Colţii Brezei, între Pojorta şi Brescioara. Montaniarzii care vor să-şi continue drumul, după ce au făcut un popas istoric aici, mai au de urcat în jur de patru ore până la Lacul Urlea.

Drumul până la Cetate şi multe constatări la faţa locului le-am făcut cu ajutorul unor oameni care mai fuseseră pe acolo şi care sunt pasionaţi de istoria – încă nedescâlcită integral – a lui Negru Vodă: Ioan Mercurean – ofiţer în rezervă şi fost cabanier, Ilie Bardaşuc – care la vremea respectivă era consilier local şi urmărea promovarea obiectivelor turistice din zona Făgăraşului, Adela Bardaşuc – profesor de biologie.

Întreaga fortificaţie este acoperită astăzi cu arbori şi vegetaţie specifică altitudinii la care se află. Nu o veţi vedea decât atunci când sunteţi foarte aproape de ea.

Urcatul l-am parcurs pe o potecă de munte, coborâtul l-am făcut pe un drum forestier. Se presupune că pe potecă se putea urca prin anii 1300 cu măgarii, iar pe drumul – devenit astăzi forestier – se putea urca sau coborî cu caii.

Cum a întemeiat Ţara Românescă

Tradiţia populară spune că Negru Vodă, care trăia pe vremea tătarilor, ar fi fost viteaz, frumos şi înţelept. El a strâns în jurul lui mai mulţi voinici, cărora le-a vorbit despre suferinţele îndurate de pe urma tătarilor de fraţii lor de dincolo de munţi. După ce au chibzuit îndelung, ei au hotărât să vină în sprijinul acestora. Aşa au trecut munţii şi au ajuns la Câmpulung. Era într-o zi de sărbătoare, a Sfântului Ilie.

În vreme ce tătarii, încărcaţi de prăzi şi aburiţi de alcool, chefuiau şi se veseleau, au fost atacaţi de Negru Vodă. Mulţi ar fi fost ucişi, iar cei rămaşi în viaţă, alungaţi din ţară.

Pe urmă, Negru Vodă, rămas peste munţi, a trecut la ridicarea de cetăţi, mănăstiri şi sate la poalele munţilor şi pe văile râurilor. Aşa s-a produs ,,descălecatul” Ţării Româneşti de către voievodul făgărăşean.

Despre el, istoricul Djuvara spune că nu ar fi fost român, ci cuman (un popor turc originar din Asia). De aici, şi numele satului Comăna, o zonă în care cumanii ar fi pătruns în secolul al XIX-lea.

În variate legende numele lui Negru Vodă se suprapune peste alţi patru voievozi: Thocomerius, Basarab I, Radu I şi Neagoe Basarb.

Ce se cunoaşte până acum despre Cetatea de la Breaza

Țara Făgărașului are trei fortificații militare medievale, cea mai cunoscută fiind Cetatea Făgăraș, celelalte două fiind localizate în Breaza și Comăna.

Dr. Elena Băjenaru, managerul Muzeului ,,Valer Literat” scrie următoarele despre fortificaţia de la Breaza:

,,Cetatea medievală de la Breaza a intrat în tabloul fortificațiilor medievale cu o aură de legendă, tradiția locală calificând-o drept „cetatea lui Negru Vodă”. Fortificația se află la o distanță de 5 km de sat, în punctul numit „Cetate” sau „Turn”, pe un platou îngust și alungit, care oferă condiții naturale de fortificare foarte avantajoase. Cetatea are o structură simetrică, cu două șanțuri prevăzute cu val, de o parte și alta a laturilor înguste, care protejează o incintă de zid întărită în cele două capete înguste cu câte un turn cilindric. Săpăturile arheologice au scos la iveală faptul că cetatea medievală s-a ridicat pe un sit arheologic din epoca dacică. În imediata apropiere a promontoriului pe care a fost construită această cetate, la punctul toponimic numit „Capul Turnului” au fost descoperiți, în anul 1967, 10 denari republicani romani (cercetătorii presupun, dată fiind limita de timp pe care se întind, între anii 129 î.Hr. și 38 î.Hr., că acești 10 denari au făcut parte dintr-un tezaur), descoperirea lor completând izvoarele cu privire la orizontul dacic atestat sub nivelul medieval al cetății de la Breaza. La aceștia s-au mai adăugat încă 122 de denari, recuperați din aceeași zonă câțiva ani mai târziu, care se datează între anii 155/120-8/6 î.Hr.

Din cercetările arheologice, rezultă că cetatea a avut două etape de construcție: cele două turnuri de piatră cilindrice, ridicate în a doua jumătate a secolului al XIII-lea, și zidul de incintă construit la sfârșitul secolului al XIII-lea sau începutul celui următor. Problema datării nu este pe deplin elucidată datorită existenței, pe laturile de sud și nord, a șanțurilor și valurilor (din care unul este datat dacic, iar altul dat ca posibil din secolele IX-X), care permit emiterea ipotezei existenței unei fortificații databilă secolele IX-X.

Cetatea medievală a avut drept nucleu cele două turnuri rotunde cărora li s-a adăugat incinta de piatră într-o fază ulterioară. Specialiștii consideră că cetatea a funcționat de la sfârșitul secolului al XIII-lea până către mijlocul veacului al XV-lea.

În Transilvania, mai există doar o singură cetate cu turnuri cilindrice construită până la anii 1300 – Cetatea Secuilor de lângă Turda. Asemenea cetăți cu turnuri cilindrice sunt de factură sudică, iar ceramica lustruită descoperită în turnul cilindric dinspre nord denotă existența unor legături între cetatea de la Breaza și Țara Românească. La acestea se adaugă două tezaure de monede bizantine descoperite la Făgăraș și Cârțișoara, care indică, pe de o parte o locuire a Țării Făgărașului în secolul al XII-lea, dar arată și proveniența tipologică a culturii materiale, de factură sudică.

Breaza este considerată de unii specialiști nu cetate de graniță, ci fortificație voievodală românească făgărășeană, construită într-o perioadă când Țara Românească încă nu era organizată din punct de vedere statal. 

Nici o altă cetate sud-transilvăneană nu este atribuită lui Radu Negru și acest lucru nu este întâmplător. Breaza nu apare menționată în nici un document și nici nu este așezată pe o hartă contemporană ei. Legenda descălecatului ar putea avea un sâmbure de adevăr. După cum se știe, domeniul Făgărașului a fost cedat de regele Andrei al III-lea lui Ugrinus în 1291, iar acesta din urmă a întâmpinat mari dificultăți în a intra în posesia lui. Legat de acest moment ar putea fi și motivul apariției unei fortificații la Breaza, care să asigure protecția unei căi de pătrundere spre regiunea unde s-a retras o parte a comunităților care nu au acceptat intrarea în servitute ca urmare a transformării țării în domeniu feudal.”

(Cristina Cornilă)