Oraşul Victoria a împlinit 70 de ani de la înfiinţare. Cu acest prilej, în această după amiază (24 august) a avut loc, începând cu ora 17.00, o şedinţă festivă a Consiliului Local, la care au fost invitaţi oameni de marcă ai oraşului, care prin meseria şi vârsta lor cunosc amănunte despre înfiinţarea localităţii, precum un fost primar sau cadre didactice.
Invitaţii s-au pregătit temeinic pentru întâlnirea festivă şi au venit să le împărtăşească locuitorilor mai tineri momente simbolice din anii de început ai acestui oraş.
Ei au vorbit despre anii de glorie ai localităţii, au amintit că Victoria a fost pe primul loc în ţară în ce priveşte bibliotecile personale sau numărăul maşinilor faţă de cel al locuitorilor şi pe unul dintre locurile fruntaşe în ce priveşte modul în care s-a gospodărit.
Întâlnirea festivă a avut caracterul unei dezbateri în care fiecare a pus ,,pe masă” momente memorabile. Tema acesteia a fost ,,Oraşul Victoria – arc peste timp”.
,,Istoria oraşului Victoria nu poate fi ruptă de istoria combinatului, căci oraşul a apărut datorită fabricilor Ucea. Eu am mers pe la diferite persoane din satele din jur şi pot să vă spun că ţăranii din jurul acestor localităţi au fost printre cei care au participat la construirea fabricilor Ucea şi la construirea oraşului. Foarte mulţi au fost din Viştea de Sus, din Drăguş, din Sâmbăta de Sus, din Lisa etc., adică oameni care, pentru a nu merge la război, erau concentraţi să lucreze aici, fie la aducţiunea apei, fie la construirea barăcilor. Ei veneau pe jos la muncă din satele respective. Îmi aduc aminte că la ora 03.00 dimineaţa pleca tatăl meu iarna ca să ajungă la ora 07.00 la poarta nr. 3, unde avea diverse lucrări. Oamenii care au muncit la ridicarea combinatului s-au mutat apoi în oraş, fie din sate, fie din barăcile care aparţineau combinatului, căci au fost mulţi care au locuit o vreme acolo. În combinat funcţiona şi o şcoală”, a precizat prof. Gheorghe Rogozea.
Dascălul le-a mai povestit celor prezenţi cum oameni din Viştea de Sus mergeau cu carele la lucru la fabrica Ucea. Aceştia primeau pentru fiecare transport de pământ (pentru umplerea gropilor şi a şanţurilor) o sumă de 9 lei.
Profesorul a dat şi câteva exemple dintre locuitorii satelor învecinate care au contribuit la ridicarea combinatului şi, implicit, a oraşului. Acesta i-a amintit pe Stoica Vasile şi Stoica Aurel din Viştea de Sus, Rogozea din Drăguş, Codrea Liviu originar din Drăguş, dar căsătorit în Viştea de Sus. De asemenea, prof. Rogozea a precizat şi momente mai puţin fericite din istoria acestei colectivităţi, adică jertfele umane cu care s-a ridicat fabrica, amintind cu titlu de exemplu un accident feroviar când 3 vagoane au scăpat de pe linia ferată la data de 4 iulie 1942, moment în care au murit câţiva lucrători.
Potrivit prof. Rogozea, în anul 1970 oraşul Victoria a primit premiul III pe ţară în ceea ce priveşte gospodărirea oraşelor sub 10.000 de locuitori. Drept premiu, a beneficiat de o autobasculantă de 5 tone, care s-a utilizat în continuare la noile construcţii ce se făceau. Tocmai ca dovadă a bunei gospodăriri a localnicilor, când s-a construit drumul Victoria – Viştea, fiecare familie a trebuit să sape câte 2 metri de şanţ, a explicat dascălul.
,,În oraş am avut şcoală, am avut club, am avut cabană în afara şcolii, toate fiind pentru educarea şi stimularea copiilor. La Victoria au fost copii foarte buni de-a lungul anilor, care rivalizau în ce priveşte admiterea în învăţământul superior cu cei din alte licee, precum ,,Radu Negru” de la Făgăraş ori alte din judeţ. Oamenii aceştia nu mai sunt astăzi aici, au plecat, din păcate. În anii ’70 -’75 am avut 1850 de copii la şcoala generală. A existat cor cu 100 de copii, a existat taraf, au existat grupuri vocale, au funcţionat la noi o secţie externă a Teatrului Dramatic din Braşov, o secţie externă a Şcolii populare de arte din Sibiu, o altă secţie externă pentru balet a Şcolii Populare din Braşov. Toţi se manifestau cultural prin Casa de Cultură sau Clubul muncitoresc – cum se numea atunci. Am făcut o statistică, eram primul oraş din ţară cu biblioteci particulare, eram primul oraş din ţară cu cele mai multe maşini. Am fost şi primul oraş din ţară cu cele mai multe flori”, a precizat profesorul Timofte.
Dezbaterea de astăzi, ,,Oraşul Victoria – arc peste timp”, face parte din Festivalul ,,La noi la Victoria veniţi”, care se organizează în acest weekend de către Primăria şi Consiliul Local Victoria.
Text: Cristina Cornilă
Foto-video: Traian Tabacu (consilier local oraşul Victoria)
One thought on “Oraşul Victoria: primul din ţară la biblioteci, maşini şi flori şi al treilea din ţară la gospodărire”