Salut Făgăraş: Au trecut mai bine de zece ani de mandat în calitate de primar al comunei Viştea. Care au fost principalele dvs. realizări în acest deceniu?

Florin Ioani: Obiectivul principal al meu ca primar şi al Primăriei în general a fost de a ajunge într-un stadiu de introducere a infrastructurii de bază şi mă refer aici de alimentările cu apă care erau inexistente la preluarea mandatului, la lucrările de canalizare, la iluminatul public. Apoi, datoria morală a noastră era să întreţinem şi să modernizăm şi obiectivele deja existente, cum ar fi căminele culturale, dispensarele umane şi veterinare, precum şi şcolile. Adică am vrut să reducem decalajul între o comună şi un oraş.

Salut Făgăraş: Care sunt pe scurt cele mai importante probleme din comună, la ora actuală, care necesită soluţionare şi care încă nu sunt în curs de rezolvare?

Florin Ioani: În momentul de faţă în comuna Viştea am ajuns la stadiul final al implementării priectelor de infrastructură mare, cum am arătat mai sus, adică gaze, apă, canalizare, asfaltare drumuri, iluminat public, dar singurul lucru care ne mai lipseşte sunt trotuarele şi rigolele care să preia apa pluvială. Acestea sunt lucruri de suprafaţă care nu necesită un volum mare de muncă şi investiţii majore, căci se pot executa într-o perioadă foarte scurtă şi pot fi suportate şi numai din bugetul local. Dacă vorbim de localitatea Viştea de Jos, toate lucrările de infrastructură mare sunt finalizate, inclusiv asfaltarea, aşa că ar exista condiţia principală pentru care ne-am putea apuca de trotuare. La Viştea de Sus se lucrează acum la asfaltare şi sperăm să o finalizăm în acest an. La Rucăr am finalizat localitatea din punct de vedere al canalizării, urmează în primăvară să intrăm pe partea de asfaltare. La Olteţ se atacă anul acesta canalizarea, pentru a putea intra la anul cu asfaltările. Proiectul de asfaltare de la nivelul comunei este de 1 milion de euro şi finanţează 9 kilometri de străzi intravilane, situate în 4 localităţi. În proporţie de 90% acest proiect de asfaltare acoperă străzile din localităţi, ceea ce duce la un confort ridicat pentru traiul cetăţenilor şi înlătură praful şi noroiul. Asfaltarea este ultima etapă înaintea realizării trotuarelor şi rigolelor.

Salut Făgăraş: Pe teritoriul comunei se află una dintre cele pitoreşti zone turistice din judeţ – Viştişoara. Cât a evoluat zona în ultimii ani?

Florin Ioani: Unul din satele aparţinătoare este Viştişoara, zicem noi că statistic este cel mai mic sat din judeţ ca număr de locuitori, undeva până în 50 de oameni, care locuiesc permanent acolo. Dar această zonă a luat amploare din punct de vedere al unităţilor de cazare, sunt peste 100 de case de vacanţă şi pensiuni în Viştişoara, fie construite cu bani europeni, fie din bugete proprii. Asta, şi pentru că suprafaţa zonei este foarte generoasă, de 270 de hectare în intravilan. Zona este considerată atractivă, este liniştită şi este la jumătatea distanţei dintre Complexul Sâmbăta şi oraşul Victoria. Dezvoltarea zonei se cunoaşte şi la bugetul comunei şi pot să vă spun că în ultimii 10 ani s-au mărit veniturile din impozite cu 300%.

Salut Făgăraş: Descrieţi colaborarea pe care o aveţi cu Consiliul Local!

Florin Ioani: Să ştiţi că sunt la al treilea mandat şi pot să vă spun că în primele două mandate nu am avut niciun vot împotriva proiectelor pe care le-am propus consilierilor. A fost unanimitate permanentă. În ultima perioadă am mai avut ceva abţineri, dar într-un procent mic, adică să spunem că unul, maxim doi, din 11 consilieri. În acest mandat avem 6 consilieri PNL, viceprimarul este şi el de la PNL, 3 sunt de la ALDE, unul de la PSD. Niciodată nu am avut vreun proiect de hotărâre respins, au fost situaţii în care din diferite motive nu am putut fi prezent de exemplu la şedinţa de buget, dar proiectul a trecut fără probleme. În general şi amendamentele la proiectele de hotărâre sunt foarte puţine; eu personal abia aştept să vină consilierii cu câte un amendament că poate mă mai completează cu gândirea lor. Aproape în procent de 100% proiectele au fost promovate de mine, ca primar, ceea ce este şi normal, căci ei vin o dată sau de două ori pe lună la şedinţe şi nu au de unde să genereze ei astfel de hotărâri, lasă acest rol Executivului. Niciun consilier nu a plecat de la şedinţă să nu înţeleagă proiectul de hotărâre sau acesta să nu fie dezbătut. La rândul meu, şi eu accept orice amendament care duce spre dezvoltarea comunei şi la armonia dintre noi. De altfel, aceasta este şi o strategie a mea: consilierii sunt ambasadorii mei în teritoriu, indiferent de partidul din care sunt!

Salut Făgăraş: În decursul anilor ce investitori interesaţi de afaceri pe plan local au apărut?

Florin Ioani: Comuna Viştea, fiind la limita dintre judeţele Sibiu şi Braşov, a fost afectată de polurile de creştere reprezentate de Sibiu şi Braşov, care au atras toţi investitorii, ca oraşe reşedinţă de judeţ cu influenţă politică, administrativă şi economică. Avem totuşi în momentul de faţă o investiţie la început de drum: o fermă de porci crescuţi în aer liber. Este o rasă rară, porci care trăiesc pe o suprafaţă mare de teren, 10 porci la hectar, care să mănânce doar ecologic, din natură, cu infuzie de hrană foarte puţină şi numai în sezonul rece. În ultima şedinţă de Consiliu s-a aprobat ca acestui investitor să îi fie concesionat teren la Viştişoara pentru ferma sa. Porcii vor trăi propriu-zis în pădure şi sunt, să zic aşa, înrudiţi cu mistreţii. Au fost aduşi din străinătate şi sunt adaptaţi la traiul în natură chiar şi în condiţiile de iarnă. Comuna îi va concesiona investitorului un teren împădurit, pe care noi nu îl folosim, pe o perioadă de 20 de ani. Investitorul nu este străin de zonă, are o cabană la Viştişoara, iar în trecut a trăit mulţi ani în Germania. El a demarat deja afacerea pe terenul său, pentru că are în jur de 20 de hectare, iar de la noi mai primeşte în concesiune încă 35 de hectare ca să şi-o dezvolte. Dacă trăiesc 10 porci la un hectar, înseamnă că ferma va avea în jur de 500 de capete.

Salut Făgăraş: Ştiţi că nu de mult timp un primar din judeţul Dâmboviţa (comuna Pietroşiţa) s-a declarat singur cetăţean de onoare. Plecând de la acest exemplu, spuneţi-mi ce nu aţi face niciodată ca primar?

Florin Ioani: Eu nu mă consider un exemplu de genul acesta, nu cred că îmi fac sau mi se face o promovare excesivă. Mă consider un om obişnuit, de exemplu zilele trecute am făcut o informare pentru cetăţeni pentru că am simţit nevoia să îmi cer scuze pentru disconfortul pe care l-am creat în ultima perioadă legat de lucrările care s-au făcut în comună, adică săpături la canalizare, săpături la drumuri, săpături la apă, practic în permanent comuna aceasta a fost întoarsă pe dos.

Salut Făgăraş: Ce maşină conduceţi?

Florin Ioani: O maşină cu motor de 1.6, marca Skoda, cu consum mai mic.

Salut Făgăraş: Când v-aţi cumpărat ultima dată o pereche de pantofi?

Florin Ioani: Am o uzură foarte mare la haine şi încălţăminte, merg mult pe jos, trebuie să reprezint interesele administraţiei peste tot locul, merg după avize, merg după aprobări, fac naveta între Alba Iulia şi Braşov etc., aşa că anul acesta mi-am cumpărat vreo 3 perechi de pantofi şi i-am şi rupt pe toţi!

Salut Făgăraş: Câţi vişteni cu ajutoare sociale aveţi în comună şi ce muncă în folosul comunităţii au de făcut?

Florin Ioani: Avem foarte puţini, în jur de 25 de dosare de ajutor social sunt în plată, raportat la 5 localităţi. Ei muncesc la întreţinerea domeniului public şi privat al comunei, la curăţenia de primăvară şi cea de toamnă, la întreţinerea drumurilor de hotar şi comunale, la întreţinerea spaţiilor verzi, la cosirea ierbii.

Salut Făgăraş: Cine sau ce v-a dezamăgit cel mai tare de când sunteţi primar?

Florin Ioani: În primul rând, sunt nemulţumit de avalanşa de legislaţie din România. Într-un mandat de 4 ani, în jur de 2.500 de legi, hotărâri şi ordonanţe s-au emis. Aceste lucruri au venit tăvălug peste administraţiile publice locale, peste societăţile comerciale şi peste persoanele fizice, care le-au îngreunat activitatea. Ca să bagi sapa în pământ în ziua de astăzi, indiferent ce lucrare faci, este o aventură! Dacă ar fi să fiu eu prim-ministru pentru o săptămână, n-aş mai emite niciun act normativ, chiar aş tăia jumătate din ele şi aş aduce elemente simple în legislaţie, ca să fim eficienţi şi nu mai lucrăm atât de mult la hârtii. O altă nemulţumire ar fi că, astăzi, societatea civilă răpunde tot mai greu la provocările de a fi parteneră cu administraţiile locale.

Salut Făgăraş: Daţi o notă de la 1 la 10 comunei pe care o conduceţi!

Florin Ioani: Eu zic că se situează pe la 8.50. Dacă procentul de infrastructură este pe la 90%, eu zic că suntem pe la 8.50, ca să păstrăm modestia şi că să ne amintim că mai sunt lucruri de făcut.

Salut Făgăraş: Unde veţi petrece anul acesta sărbătorile de iarnă?

Florin Ioani: Întotdeauna le-am petrecut în zonă. Nu am fost de Crăciun niciodată în străinătate şi nici măcar plecat din localitate. Mă simt foarte bine aici, este o chestie de patriotism local să fiu acasă de sărbători, cu tradiţiile noastre frumoase, cu cetele de feciori, cu natura noastră, cu zăpadă şi aşa mai departe.

(Cristina Cornilă)