Şcoala Gimnazială din Sâmbăta de Sus va trece sub protecţia Sfinţilor Martiri Brâncoveni. Aceştia sunt şi ocrotitorii spirituali ai municipiului Făgăraş, începând cu data de 17 august 2009.
În comuna Sâmbăta de Sus există Mânăstirea ,,Constantin Brâncoveanu” (în zona turistică) şi Castelul Brâncovenesc (în sat), astfel că aşezarea instituţiei de învăţământ sub protecţia Brâncovenilor este un gest firesc.
Evenimentul va avea loc vineri, 21 aprilie, de sărbătoarea Izvorului Tămăduirii (al doilea hram al Mânăstirii ,,Constantin Brâncoveanu”). Toată suflarea satului este invitată să participe la căminul cultural, începând cu ora 16.00. După festivitatea solemnă, vor lua cuvânrul ÎPS Laurenţiu Streza – Mitropolitul Ardealului, un reprezentant al Inspectoratului Şcolar Judeţean, primarul comunei Sâmbăta – Nicolae Morariu şi directoarea Şcolii Gimnaziale – prof. Adina Moldovan.
Sfinţii Martiri Brâncoveni sunt: Constantin Brâncoveanu cu fiii săi (Constantin, Ştefan, Radu, Matei) şi sfetnicul Ianache. Aceştia au fost decapitaţi pentru că au refuzat să se lepede de credinţa creştină.
Brâncoveanu, decapitat când împlinea 60 de ani
În Săptămâna Patimilor a anului 1714, în 25 martie, sultanul Ahmed al III-lea a trimis o mulţime de ostaşi să-l ia pe Constantin Vodă împreună cu fiii săi şi să-l ducă la Constantinopol (azi Istanbul).
Domnitorul și întreaga sa familie, bărbați, femei și prunci, în total 13 prizonieri, au fost duși la Înalta Poartă. După un drum de 3 săptămâni, au fost aruncați cu toții în închisoarea Yedicule sau ,,Închisoarea celor șapte turnuri”.
Acolo domnitorul creştin şi fiii săi au fost întemniţaţi şi chinuiţi cumplit de către otomani vreme de patru luni, fiind supuşi la nenumărate suferinţe în închisoarea, fiind învinuit că nu era cu totul supus sultanului şi că nu îi spune acestuia unde îşi ţine averile.
Pentru a nu fi pedepsit cu moartea, el trebuia să se lepede de credinţa creştină, dar n-a vrut să se despartă de Hristos.
În ziua praznicului Adormirii Maicii Domnului, 15 august 1714, când dreptcredinciosul Voievod Constantin Brâncoveanul împlinea vârsta de 60 de ani, a primit sfârşitul mucenicesc prin sabie împreună cu fiii săi: Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, şi cu ginerele său, sfetnicul Ianache, în cetatea Sfântului Constantin cel Mare.
Trupurile Martirilor Brâncoveni au fost aruncate de turcii otomani în mare, de unde au fost scoase de către unii creştini milostivi, care le-au îngropat cu evlavie, în taină, nu departe de Constantinopol, în insula Halki, la Mănăstirea Maicii Domnului.
Mai târziu, moaştele Sfântului Voievod Martir au fost aduse în ţară, la anul 1720, de către doamna Maria, soţia sa, şi aşezate în biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti, ctitoria Voievodului.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ziua de 19 iunie 1992, a trecut în rândul Sfinţilor din calendar pe Sfinţii Martiri Brâncoveni: Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi sfetnicul Ianache, având zi de prăznuire data de 16 august a fiecărui an.
(Cristina Cornilă)
