Un proiect ambiţios avea să pună zona Făgăraş – Mândra pe harta marilor hidrocentrale de pe Olt din ţară. Ani întregi s-a lucrat la acest vis al lui Nicolae Ceauşescu, care trebuia să fie o hidrocentrală de mare putere cu barajul situat foarte aproape de Făgăraş, dar, după ce investiţia a ajuns la 65%, a fost oprită.
Proiectul hidrocentralei a fost aprobat în 1988, dar a fost abandonat oficial în 2009, din lipsă de bani, dar şi pe considerentul că centrala ar fi avut doar 27 MW, iar pentru puterea aceasta costurile sale ar fi fost prea mari.
Când au început lucrările la hidrocentrală, au fost aduşi la Mândra 1.200 de muncitori, adică echivalentul unui sat întreg.
Nicolae Ceauşescu a visat un lanţ de cel puţin 20 de hidrocentrale care urmau a fi construite pe cursul Oltului. La ora actuală pe Olt, de la izvor şi până la gura de vărsare în Dunăre, există 24 de lacuri de acumulare, cu hidrocentrale cu tot, deci mai mult chiar decât şi-a propus acesta iniţial. Însă cea de la Mândra nu s-a mai făcut.
Dacă ar fi fost terminată după proiectul iniţial, cea de la Mândra ar fi avut o putere instalată de 27 MW şi ar fi reprezentat una dintre cele mai mari acumulări de apă dulce din ţară, deşi astăzi aceată putere nu a mai fost considerată impresionantă de autorităţi. Din lacul de la Mândra se puteau efectua irigaţii pe partea de sud a Carpaţilor. Datorită mărimii lui, aici s-ar fi putut desfăşura inclusiv sporturi nautice.
Lacul de acumulare a fost proiectat pe vremea lui Ceauşescu astfel încât să atingă localităţile Hoghiz, Homorod, Ungra, Cuciulata, Comăna, Crihalma, Veneţia de Jos, Ticuşu Nou, Părău, Şercaia, Hălmeag şi Mândra (adică Ţara Oltului şi Ţara Făgăraşului laolaltă).
Capacitatea maximă de înmagazinare a lacului a fost estimată la 338 de milioane de metri cubi.
Am aflat câteva date despre partea lacului de acumulare care ar fi fost construită pe teritoriul comunei Mândra. În acest demers ne-au oferit informaţii Andrei Beleaua (şeful SVSU comuna Mândra) şi făgărăşeanul Alexandru Boeriu. Conform celor doi, suprafaţa lacului exclusiv de pe teritoriul acestei comune era de peste 2.879.000 mp. Aceasta era cea mai importantă parte a lacului, pentru că aici se aflau efectiv barajul şi hidrocentala.
Lacul de acumulare are mai mulţi proprietari, pe o parte este proprietar ACH Vâlcea (care aparţine de Hidroelectrica), pe alte suprafeţe este proprietară comuna Mândra, dar mai sunt şi alţi proprietari privaţi.
Compania Hidroelectrica a anunţat acum 2 ani intenţia de a construi acolo un parc fotovoltaic cu o capacitate de 300 MW. Cu vreo 10 ani în urmă avea alt plan, de a continua lucrările pentru finalizarea hidrocentralei după ce se va asocia cu Consiliul Judeţean Braşov şi vor accesa împreună fonduri de la Bruxelles, însă acesta nu a mai fost dus până la capăt.
Pe lângă hidrocentrală, lucrările din această zonă au avut şi alte scopuri, respectiv protecția împotriva inundațiilor și asigurarea de apă pentru irigații.
Peste 110 de milioane de dolari s-au pompat până acum în investiţia aceasta nefinalizată. Dacă hidrocentrala ar deveni realitate, ar mai fi nevoie de aproximativ 180 de milioane de euro.
Dacă aveţi curiozitatea să mergeţi la faţa locului, veţi fi uimiţi de cât de mult s-a lucrat aici şi pe ce suprafeţe mari. S-a construit un dig de dimensiuni generoase, iar Oltul ar fi trebuit să fie mutat, de pe cursul vechi, între noile diguri. Râul şerpuieşte acum pe lângă Şona, după mutare ar fi fost adus mai aproape de Mândra. S-a construit de asemenea mare parte din structura hidrocentralei, care arată ca un colos de ciment şi se poate vedea unde ar fi fost turbinele şi pe unde ar fi intrat apa în ea. Peste tot locul sunt drumuri tehnologice, practicabile şi astăzi, şi zone ridicate artificial cu pământ ca să susţină noile maluri ale lacului de acumulare.
În cuveta marelui lac de acumulare al hidrocentralei sunt astăzi mai multe lacuri pe al căror luciu de apă s-au format o faună şi o floră demne de Delta Dunării. Ele sunt folosite de pescari. De pe dealurile Şonei (din zona movilelor) se vede cel mai bine peisajul cu aceste lacuri
(Cristina Cornilă)
