Pentru că avem multe de spus!

.

Copia unei icoane, care a salvat o mânăstire din calea piraţilor, a fost donată Bisericii ,,Sf. Teodor Tiron” din Sâmbăta de Sus  


O icoană celebră a Maicii Domnului veghează de curând Biserica din Sâmbăta de Sus Apuseană cu hramul ,,Sfântului Teodor Tiron. Originalul acesteia se află pe Muntele Athos, datează din secolul al XIV-lea şi a devenit cunoscută ca făcătoare de minuni, după ce icoana ar fi salvat obştea şi mânăstirea de la pieire. O copie fidelă după această icoană a fost donată lăcaşului de cult de o familie din Sâmbăta de Sus.

Biserica ,,Sfântul Teodor Tiron" din Sâmbăta de Sus Apuseană

Biserica ,,Sfântul Teodor Tiron” din Sâmbăta de Sus Apuseană

,,Familia Paler Ioan a făcut Bisericii noastre o frumoasă donaţie, constând într-o copie fidelă a icoanei ,,Maica Domnului Mângâietoarea” şi în două iconostase de lemn lucrate excepţional de ieromonahul Varsanufie de la Mânăstirea Sihăstria Putnei. Icoana va rămâne expusă pe unul dintre iconostase, spre închinarea credincioşilor din parohia noastră şi a celorlalţi care ne calcă pragul”, a precizat preotul Grigore Moldovan.

Dacă în interior biserica s-a îmbogăţit cu imaginea Maicii Domnului, identică celei de la Mânăstirea Vatoped de pe Sfântul Munte, la exterior lăcaşul de cult îmbracă haine noi. Potrivit preotului paroh, în această perioadă se execută lucrări la faţada bisericii şi la poarta de intrare.

 

Icoana care a alungat piraţii

La Mânăstirea Vatoped de la Athos exista ca obicei păstrarea cheilor mânăstirii la icoana Maicii Domnului. Poarta mânăstirii se deschidea la răsăritul soarelui şi se închidea la apus, când portarul dădea cheile stareţului, iar stareţul le aşeza la icoana Maicii Domnului.

A rămas consemnat că într-una din zile, pe când stareţul dorea să dea cheile portarului spre a deschide porţile lăcaşului de cult, s-a auzit o voce venind dinspre icoană. ,,Nu deschideţi astăzi porţile mânăstirii, ci urcaţi-vă pe ziduri şi alungaţi piraţii!” Stareţul a văzut-o pe Maica Domnului, ţinându-şi Fiul în braţe şi părând vie. Ea era cea care i-a vorbit. Apoi, stareţul a povestit că pruncul i-a acoperit cu mânuţa gura Maicii şi i-a zis să nu mai poarte de grijă vieţuitorilor mânăstirii, căci sunt păcătoşi şi merită să fie trecuţi prin sabie.

Însă, Maica Domnului nu l-a ascultat pe Fiul său şi a repetat stareţului avertizarea să nu cumva să deschidă mânăstirea în ziua aceea. După acest mesaj, Maica Domnului a luat iarăşi înfăţişarea din icoană, rămânând în acea poziţie care se vede astăzi.

Această minune s-a petrecut în ziua de 21 ianuarie 1320, pe vremea stareţului Ghenadie.

Călugării s-au urcat pe ziduri şi au văzut de sus cum mânăstirea era încercuită de piraţi, care aşteptau să se deschidă poarta pentru a năvăli înăuntru şi a o prăda.

De la săvârşirea acestei minuni, călugării au grijă să păstreze o candelă care arde în permanenţă în faţa icoanei.

icoana in original la Manastirea Vatoped

icoana in original la Manastirea Vatoped

În ţara noastră mai sunt câteva lăcaşuri de cult care deţin câte o copie a icoanei făcătoare de minuni, iar de curând acestora li s-a adăugat şi Biserica ,,Sf. Teodor Tiron” de la Sâmbăta de Sus, prin grija donatorilor.

Alte donaţii consemnate în arhiva bisericii

Din scriptele bisericii aflăm informaţii despre lucrări executate de-a lungul timpului la acest lăcaş de cult, cu ajutorul donaţiilor. Spre exemplu, în primăvara anului 1957 a început munca la construcţia porţii de la intrare, o poartă cu motive brâncoveneşti ,,luate după cele de la Mânăstirea Horez-Vâlcea şi după cele de la Mânăstirea Brâncoveanu-Sâmbăta de Sus”, după cum se consemnează într-un proces verbal încheiat cu ocazia terminării lucrărilor.

Frontispiciul porţii este împodobit cu stema Brâncovenilor: o cruce încadrată de o cunună ovală de laurus nobilis – lauri şi flori de dafin – simbolizând izbânda şi gloria. Alături de numele donatorilor, al preotului, al epitropului, al consiliului parohial, al pictorului şi al zidarului, figurează înscris în pictura porţii şi cel al Mitropolitului Nicolae Colan, pe vremea căruia a fost executată lucrarea.

Înainte de poarta zidită, sub formă de arc, există o portiţă realizată ,,din vergele de fier cu o cruce de aluminiu în mijloc”.

,,În ziua în care am avut mîndria, atât subsemnatul, cât şi alţi sâmbeteni, de a păşi pragul acestei porţi, am fost străbătuţi de un simţământ de recunoştinţă pentru bunii donatori (…). Datorită acestor donatori, am putut ajunge să sărbătorim tot satul sfinţirea bisericii care a avut loc în ziua de 6 X 1957 (…). Nici o cinste nu e prea mare pentru aceşti buni credincioşi, ctitori a acestei frumoase porţi de intrare”, consemnează preotul Nicolae Toderici în procesul verbal încheiat după finalizarea porţii de intrare. Lucrările la aceasta au început în primăvara anului 1957 şi s-au terminat în toamna acelui an.

poarta de la intrare

poarta de la intrare

Aflăm dintr-un act de donaţie, datat 14 septembrie 1957, a celor care au realizat această poartă zidită, că înaintea ei a existat o altă poartă veche făcută ,,din bolovani de râu lipiţi cu lut, care s-au dărâmat din cauza ploilor”.




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.