Eminescu și Veronica Micle, varianta zilelor noastre, în crama Cetății Făgăraș


Un spectacol de teatru care i-a readus în actualitate pe Mihai Eminescu și Veronica Micle a fost pus în scenă la Făgăraș, miercuri, 15 octombrie 2025, în crama Cetății Făgăraș. Responsabili cu asta au fost profesorul de teatru Vladimir Vărzaru și trupa ,,Perspective” a Colegiului Național ,,Radu Negru”.

,,Spectacolul nostru a reprezentat profunda poveste de iubire dintre marele poet și Veronica Micle și am încercat aducerea acesteia în actualitate printr-un artificiu: personajul Îngerul-demon a intrat în scenă cu o doză de Coca-Cola în mână. Această doză semnifică de fapt atemporalitatea marelui poet, redată sugestiv printr-un simbol al zilelor noastre”, a explicat prof. Valdimir Vărzaru.

Trei actori au fost implicați în redarea poveștii de dragoste: Matei Hordean, Sonia Huzum și Alexia Boșcu. Toți sunt elevi ai Colegiului ,,Național ,,Radu Negru” și fac parte din trupa ,,Perspective” a acestui instituții de învățământ.

Elevii și-au jucat rolurile foarte convingător în prezența publicului din crama Cetății, din care a făcut parte și directorul Colegiului, prof. dr. Maria Racu.

 

 

Varianta de la 1872

Povestea de iubire dintre Mihai Eminescu și Veronica Micle este una dintre cele mai cunoscute și emoționante din literatura română — o iubire pasională, dar și tragică.

Cei doi s-au cunoscut în 1872, la Viena, când Veronica, deja căsătorită cu profesorul Ștefan Micle, rectorul Universității din Iași, l-a întâlnit pe tânărul poet. Între ei s-a născut o legătură profundă, care a continuat printr-o intensă corespondență plină de dor și tandrețe.

După moartea soțului Veronicăi, în 1879, relația lor a devenit mai apropiată, dar și mai zbuciumată, marcată de gelozii, lipsuri materiale și neînțelegeri. Cu toate acestea, dragostea lor a inspirat unele dintre cele mai frumoase poezii ale lui Eminescu.

Tragedia a venit în 1889: la scurt timp după moartea poetului, Veronica Micle, copleșită de durere, s-a sinucis la Văratec, punând capăt unei iubiri care a rămas simbolul romantismului românesc.

 

(Cristina Cornilă)

 

 

 

 




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.