„Licoarea zeilor“ nu mai prezintă nici o taină pentru el. O priveşte atent, îi apreciază aroma şi mirosul şi îi poate recunoaşte vârsta şi locul unde aceasta s-a născut. A degustat mii de vinuri (soiurile sunt de struguri) în ultimii ani, le-a păstrat în minte aromele, mirosurile şi a învăţat să le aprecieze altfel decât noi. Este vorba despre făgărăşeanul Radu Vlad, degustător de vin.

Degustarea vinului este, mai întâi de toate, o artă şi apoi o meserie. Un bun degustător de vin îşi poate da seama imediat despre arome, anul producerii vinului, soiul folosit, dar şi despre eventualele boli ale strugurilor folosiţi. O degustare de vin este o adevărat ritual pe care toţi cei din această meserie îl practică cu sfinţenie: paharul e prins de picior, iar băutura dinăuntru este privită cu mare atenţie, de la o distanţă de aproape o jumătate de metru.

Astfel îi apreciază culoarea, nuanţa, care indică vârsta vinului, limpezimea şi perlarea, fluiditatea şi intensitatea. Apoi paharul se roteşte uşor de două-trei ori; este apropiat de nas, iar aromele lui încep să vorbească despre toată istoria vinului, de la anul naşterii până când a fost turnat în pahar. Abia la sfârşit vinul este degustat. Înghiţitura de vin e plimbată prin toată gura, pentru ca nicio aromă, nici un amănunt să nu scape. Iar după câteva minute de concentrare, degustătorul de vin dă verdictul final.

„Când vine vorba de vinuri, toată viaţa eşti într-o continuă pregătire a papilelor gustative şi nu numai. Pentru atâtea variante de vinuri ce se găsesc pe piaţă, se spune că nu există vinul perfect, dar pasionaţii vor să îl caute toată viaţa. Cea mai frumoasă parte din această meserie rămâne discuţia cu vinificatorul (creatorul vinului) şi implicit degustarea vinurilor de acolo de la recipientul de inox, unde se simte cel mai bine fiecare etapă a transformării mustului în vin“, este de părere făgărăşeanul Radu Vlad, degustător de vin.

Despre Radu Vlad

Dar să facem şi cunoştinţă cu tânărul care a ajuns să profeseze într-o meserie râvnită de mulţi. „Mă numesc Radu Vlad, am 28 de ani, sunt făgărăşean. Legat de pregătirea mea profesională, am urmat cursurile Facultăţii SAIAPM – Ştiinţe Agricole, Industria Alimentară şi Protecţia Mediului, din cadrul Universităţii Lucian Blaga, Sibiu specializarea IPA – Ingineria Produselor Alimentare. După 4 ani mi-am dat licenţa în Producerea vinului alb sec materie primă pentru distilare, iar ulterior m-am înscris şi la master, la aceeaşi facultate, la specializarea MPMA – Managementul procesării moderne a alimentelor“, povesteşte Radu.

Cum a intrat totuşi în industria vinului şi de unde această pasiune pentru licoarea lui Bachus? „Încă de mic îl ajutam pe bunicul meu atât la culesul strugurilor, cât şi la presarea la teasc şi apoi la pregătirea damigenelor pentru fermentare în pivniţă. Partea cea mai fascinantă era legată de degustarea periodică, pe care, bineînţeles, doar bunicul o practica. Eu, însă, aşteptam lângă el verdictul, dacă evoluţia era bună, bunicul se întorcea în casă mulţumit. Dacă în pivniţă era mai rece din cauza vremii de afară şi fermentaţia mergea mai greu, vedeam în ochii lui o oarecare nemulţumire. Însă de fiecare dată ajungeam la sărbătorile de iarnă şi vinul era gata, limpede, şi auzeam aceleaşi cuvinte de laudă ale tatălui meu, „ia uite ce culoare are, galben. Zici că e ulei!“. Lucrurile m-au intrigat şi apoi m-au făcut să descopăr ce se întâmplă cu strugurii de ajung să se transforme în licoarea atât de apreciată“.

Visul lui din copilărie, acela de a deveni un profesionist în arta vinului, i s-a îndeplinit în urmă cu 3 ani, atunci când a fost acceptat la cea mai mare multinaţională din România, ce se ocupă cu distribuirea de produse şi echipamente în industria vinului. Abia atunci şi-a dat seama Radu de complexitatea acestui domeniu şi cât lucruri mai sunt de învăţat. „Cu cât intri mai mult în acest domeniu, cu atât eşti mai atras de el“.

Ce înseamnă si fii un degustător de vin

Îl putem compara pe un degustător de vin cu un sportiv: îi este recomandat să nu fumeze, să nu mănânce prea dulce, sau prea gras, prea picant, pentru ca simţul gustului să nu-i fie afectat. El trebuie să memoreze mii de mirosuri, mii de gusturi ale vinurilor. În cadrul degustărilor de vin, Radu trebuie să urmeze un anumit ritual.

În primul rând paharul este foarte important, el trebuie să fie incolor, pentru a putea determina exact culoarea, fără model încrustat, cu picior, pentru a ţine de el când ridici paharul. Un lucru, însă, important de amintit: deseori, la o astfel de întâlnire, licoarea magică nu e înghiţită, pentru ca judecata degustătorului să nu fie afectată. Secrete de connaisseur „În primul rând vinul pleacă din vie, o cultură de viţă de vie care este lucrată corect, va da materia primă – strugurele, aşa cum şi-l doreşte vinificatorul şi, din aceşti struguri se poate obţine un vin apreciat. De menţionat însă un factor foarte important este vremea. Toţi producătorii de vin depind de evoluţia vremii în decursul anului. După obţinerea unor struguri sănătoşi, ajunşi la maturitate, cu un raport optim zahăr – aciditate, conţinut de polifenoli, etc, strugurii sunt desciorchinaţi, presaţi, mutul deburtat şi abia apoi se adaugă drojdiile selecţionate pentru fermentaţia alcoolică controlată. După fermentaţia alcoolică, urmează alte etape de condiţionare ale vinului – limpezire, stabilizare tartrică, filtrare, maturare, învechire, toate acestea pregătesc vinul pentru a putea fi îmbuteliat în bune condiţii şi pentru ca durata de viaţă a vinului să fie cât mai îndelungată“. Unul din cele mai mari secrete ale unui vin nobil este…. Mâncarea.

„Vinului îi stă cel mai bine asociat cu mâncarea. Aşadar, în funcţie de mâncare, trebuie să alegem şi vinul potrivit. Analiza senzorială a vinului cuprinde acele etape prin care este examinat vinul. Global se dă o notă vinului, favorabilă dac toate aceste componente sunt într-un echilibru plăcut şi vinul este agreat de consumator“, explică Radu. Industria vinului românesc, la scară mondială România, ca ţară viticolă, este una din cele 13 producătoare de vin la nivel mondial şi al şaselea producător de vinuri din Europa, după Franţa, Italia, Spania, Germania şi Portugalia. Calitatea vinurilor în România a crescut de la an la an, iar consumul de vin cu rest de zahăr începe să scadă.

„Aici e o înreagă discuţie legată de preferinţele şi nevoile românilor de a bea vinuri dulci, demidulci, sau seci. Însă cel mai bun vin rămâne cel care îţi place ţie, însă un vin cu rest de zahăr poate ascunde uşoare defecte, sau proprietăţi care nu pot fi ascunse în cazul unei analize senzoriale a vinului sec“, mai spune Radu. În prezent sunt multe soiuri de struguri româneşti apreciate peste hotare şi cu acestea ar trebui să ne afişăm la concursurile internaţionale de profil. „De departe cel mai apreciat soi roşu este Feteasca Neagră, la soiurile albe avem Feteasca Albă, Feteasca Regală, iar soiurile aromate cele mai apreciate sunt Grasa de Cotnari, Tămâioasa şi Busuioaca de Bohotin“.

Sfaturi pentru micii producători de vin

„Pentru a-şi îmbunătăţi produsul finit, sau pentru a putea consuma vinul şi după primăvara anului viitor, producătorii casnici, care practică această tehnologie, ar trebui să lase strugurii la coacere cât mai mult, pentru că ştim, în zona noastră acumulările de zahăr nu sunt foarte mari, aşadar nici vinul nu iese prea alcoolic. Să încerce să folosească o drojdie de fermentaţie destinată vinificaţiei şi ulterior să încerce să protejeze degradarea oxidativă a vinurilor. Au apărut demult magazine de specialitate online sau în diferite oraşe, care se adresează doar micilor producători de tip hobby“, este de părere Radu. Şi totuşi, chiar dacă a devenit un specialist expert în licoarea magică, nu şi-ar dori ca pe viitor să îşi deschidă un magazin de profil în Făgăraş.

„În Făgăraş nu e nici zonă viticolă, cea mai apropiată este la Sibiu, la graniţa cu Alba. În plus, un magazin specializat de vinuri nu merge pentru că tot românul face şi vinuri acasă, aşadar vinul îmbuteliat o sa fie printre ultimele opțiuni. La Bucureşti, acolo unde sunt stabilit momentan, sunt alte posibilităţi financiare. Poate pe la 55 – 60 de ani o să mă retrag în Braşov – cel mai frumos oraş din România. Şi spun asta în cunoştinţă de cauză, am fost în majoritatea oraşelor mari din ţara noastră“, mai spune Radu.

(Alina ROMAN)