Pentru că avem multe de spus!

.

Jurnalistă din Făgăraş: ,,A fost un act de inconştienţă să plecăm cu un copil mic într-o ţară a cărei limbă n-o cunoşteam!”


Au trecut mai bine de 10 ani de când vocea jurnalistei Anca Popa nu se mai aude la radio în Făgăraş. Dacă vă mai amintiţi, ea era prima care spunea bună dimineaţa la matinalul care începea la ora 06.00 şi, ca un amănunt de culise, vă spun că abia după ce îşi saluta publicul îşi sorbea întâia gură de cafea din ziua aceea. Studioul avea miros de aer proaspăt şi aromă de cafea şi ştiu asta pentru că au fost multe dimineţi pe care ni le-am petrecut împreună pe calea undelor. Să fi fost prin 2006 când am lucrat ultima oară amândouă. Curiozitatea m-a împins să aflu ce face astăzi făgărăşeanca peste graniţe, în Germania, acolo unde s-a stabilit acum vreo 8 ani. În ziarul ,,Salut Făgăraş au fost până acum nenumărate poveşti de viaţă ale făgărăşenilor plecaţi peste hotare, unii înrădăcinaţi bine pe unde au ajuns, alţii mistuiţi cumplit de dorul de casă. Povestea Ancăi se adaugă lungii liste de oameni din Ţara Făgăraşului care au decis să înceapă de la zero o nouă viaţă într-o ţară în care au ajuns ,,fără programare.

70341385_2411103418979526_8875914770360827904_n

Oraşul fabricii Audi

Cam aşa s-a trezit în 2011 şi Anca, în Bavaria Germaniei, neprogramat. Astăzi spune că, dacă ar da timpul înapoi, cu toate greutăţile unui nou început, ar face la fel. Locuieşte în Ingolstadt, oraş renumit pentru că găzduieşte sediul firmei Audi. Îi are alături pe soţul său, Gigi, şi pe fiul lor, Luca.

,,Soţul meu a lucrat în România în învăţământ vreme de 16 ani. În timpul crizei şi a guvernării Boc, salariile profesorilor au fost mazilite, aşa că s-a hotărât peste noapte să plece pe un nou drum. A ales Germania şi a venit aici cu trei luni înaintea noastră. El a venit cu contract de muncă pe un an, iar dacă lucra la acelaşi angajator neîntrerupt un an, şi eu – ca soţie – primeam dreptul să mă angajez. Când am ajuns în Germania, eu nu am avut iniţial drept de muncă, ci doar de şedere, abia după primul an lucrat al lui Gigi am primit acest drept. Astăzi eu lucrez la un centru pentru copii cu dizabilităţi, iar soţul meu lucrează la o firmă de logistică pentru Audi, după ce 8 ani a muncit în acelaşi loc la o altă firmă pentru marca BMW”, povesteşte Anca începutul aventurii familiei sale.

,,Privind în urmă, pot spune acum că a fost un act de inconştienţă atunci să plecăm cu un copil mic de 3 ani într-o ţară a cărei limbă n-o ştiam deloc. În cei 8 ani petrecuţi aici mărturisesc că au fost şi situaţii în care m-am simţit fără identitate”, dezvăluie cu onestitate făgărăşeanca.70704051_2411106635645871_4704293995889557504_n

Viitor mai bun pentru Luca

Poate că dacă Luca (12 ani) n-ar fi existat, nici povestea Ancăi nu s-ar fi scris astfel. Dar, cum părinţii îşi pun pe primul loc copiii, Anca şi Gigi s-au gândit să îi asigure băiatului lor un viitor mai bun şi astăzi se felicită pentru decizia de a se fi mutat în Germania, acolo unde copilul este elev în clasa a VII-a şi urmează un sistem de învăţământ de care părinţii sunt extrem de încântaţi.

Tot pentru Luca mama sa se gândeşte să obţină şi cetăţenia germană, pentru că cetăţenia părinţilor atrage după sine automat şi cetăţenia copilului. În situaţii excepţionale, spune Anca, în această ţară cetăţenia se poate obţine după 6 ani, dar regula generală este după 8 ani. La timpul petrecut în ţara de adopţie se adaugă cunoştinţe generoase de cultură şi istorie, un test de limbă şi contribuţii la stat.

Ţara lui Merkel a adoptat până acum sute de mii de români. În zona Ingolstadt trăiesc neoficial 13.000 de conaţionali de-ai noştri, însă în realitate la primăriile locale sunt înregistraţi mult mai puţini.

Note de la 1 la 6

69891668_2411104842312717_5295708862244978688_nUnul dintre lucrurile care trebuie admirate la nemţi, cred soţii Popa, este sistemul de învăţământ. ,,Nu există concurenţă la şcoală, nu se dau diplome, premii şi coroniţe, copiii nu învaţă forţat. Aici fiecare este bun pentru el. La începutul şcolii nu se duc flori”, povesteşte Anca.

În Germania notele elevilor sunt de la 1 la 6, nota 1 fiind considerată cea mai bună.

Copiii merg la şcoală până în clasa a IV-a la grămadă, apoi începe trierea lor, în funcţie de cunoştinţele fiecăruia.

,,Clasa a IV-a este decisivă în privinţa notelor. Până în clasa a IV-a merg toţi la ceea ce se cheamă Grundschule, apoi cei cu note mai mici se îndreaptă spre şcoala de 8 clase, adică Mittelschule. Cei cu rezultate medii la învăţătură merg la o şcoală tehnică de 10 clase, adică Realschule. Cei mai buni dintre copii, cu note de 1 şi 2, care sunt echivalente cu notele de 9 şi 10 în România, merg la colegii şi fac 13 clase, acest sistem fiind numit Gymnasium. Bineînţeles că şi aici învăţământul diferă de la land la land. Sistemul le dă posibilitatea copiilor care sunt la învăţământul tehnic de exmplu să continue studiile şi să îşi obţină şi ei bacalaureatul, tot astfel cum se poate ca, dacă un copil care a optat pentru Gymnasium dar nu face faţă, să aibă varianta să coboare la învăţământul de 10 clase”, explică făgărăşeanca.

Doctor sau notar, profesii care pot fi urmate numai în anumite condiţii

Interesant este că în Germania sunt anumite profesii care nu pot fi exercitate decât dacă elevul a urmat şcoala cu bacalaureat de la bun început, adică din clasa a V-a. Este vorba de meseria de notar şi de cea de doctor.70412553_2411102238979644_7754894289963843584_n

,,În Germania nu există conceputul de meditaţii particulare, copiii învaţă tot la şcoală. Sistemul de învăţământ şi metodele de predare ale profesorilor sunt excelente. Copilul meu are 12 ani şi citeşte cărţi în limba engleză. Este şi meritul lui, dar este şi meritul sistemului, având în vedere că face engleză doar din clasa a III-a”, spune Anca Popa.

Şcoala începe la 7.55 şi durează până la 13.15.

,,Cui nu-i convine, să plece din ţară

Traiul făgărăşenilor pe pământ nemţesc nu a fost visul lor de la început; a fost mai degrabă o întâmplare. Una care a avut un final fericit.

,,Ne e dor de România, dar nu regretăm că am venit aici. Ne e dor de casa noastră din Mărgineni, de lacurile cu peşti de acolo, pe care le mai vedem numai vara când venim în concediu. Tocmai pentru că încă ne simţim legaţi de casă, am ales să participăm de aici din Germania la Bikeathon şi facem asta deja de doi ani”, mărturiseşte Anca.

69662162_2411106425645892_81601084384083968_nGigi a fost dascăl 16 ani în România, înainte să ia drumul Germaniei. A mai fost şi consilier local în comuna Hârseni şi a susţinut atunci politicieni care i-au transformat serviciul într-un coşmar. Salariile cadrelor didactice au fost ciuntite la nivelul întregii ţări. Gigi a rămas cu un gust amar. ,,Cui nu-i convine, să plece din ţară – aşa le-a zis atunci Traian Băsescu dascălilor cu salariile înjumătăţite. Şi uite aşa am plecat din ţară”, se amuză Gigi. Vorba proverbului: un şut în fund e de fapt un pas înainte!

Emisiune radio în limba română

În Ingolstadt românii sunt parte însemnată a populaţiei. Oraşul este puternic industrializat, toate firmele create sunt ca nişte sateliţi în jurul colosului Audi.

O mare surpriză o vor avea să audă pe frecvenţa postului local de radio o emisiune în limba română. ,,Este un vis al meu să facem o astfel de emisiune, deja suntem în tratative cu un post de radio să ne pună la dispoziţie un spaţiu pe frecvenţa acestuia. Eu sunt într-un club de carte şi mă întâlnesc cu alte fete românce o dată pe lună să povestim despre ce am mai citit, să ne împrumutăm cărţi, să socializăm etc. În acest club s-a născut ideea emisiunii radio”, povesteşte Anca Popa, care nu a uitat prima sa dragoste, radioul.69748951_2411102658979602_8695550350364508160_n

Tot ca o îndeletnicire mai veche, Anca a lucrat o vreme în Germania şi pentru o asociaţie româno-germană pentru care făcea comunicate de presă.

În timpul său liber, pe lângă clubul de lectură, Anca frecventează cursuri de  pictură pe pânză, de pictură pe sticlă şi de lucru în lut. Când are inspiraţie aşterne rânduri pentru o carte pe care îşi doreşte să o publice în limba română şi să o traducă apoi în germană. Cartea sa este o pledoarie pentru femeile venite în Germania să îşi facă o viaţă, de peste tot locul din lume. Le-a întâlnit în cei 8 ani în care şi ea a făcut eforturi de adaptare în ţara cea nouă. Măturiseşte că în ţara natală poate nu ar fi avut timp pentru toate aceste pasiuni.

Anca Popa şi familia sa au dus cu ei o parte din Făgăraş în mijlocul Germaniei. Un Făgăraş metafizic pe care îl vor purta în suflet toată viaţa. Totuşi, în aceeaşi măsură îi sunt recunoacători ţării în care şi-au construit prezentul şi îşi creionează viitorul.

(Cristina Cornilă)

STIHL







One thought on “Jurnalistă din Făgăraş: ,,A fost un act de inconştienţă să plecăm cu un copil mic într-o ţară a cărei limbă n-o cunoşteam!”

  1. VALERIU PANDREA

    Oriunde traiesc.si imi relizezi visurile….in inima mea fiind nascut in .. satul Margineni..exista o “chemare ” interioara…care ..te leaga pe vechie de locurile natale..,,,este mai mult decit dorul de casa….este …un sentiment …de ..”apartenenta”….,,care traieste …….in tine..pentru totdeuna….!

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *