Pentru că avem multe de spus!

.

Scriitorul născut la Făgăraş care a câştigat 1 milion de euro dintr-o carte


El este Eugen Ovidiu Chirovici şi ne place să spunem că-i făgărăşean ca să ne hrănin orgoliul, ca să ne mândrim că e de-al nostru şi ca să ducă numele oraşului peste mări şi ţări. Şi l-a dus, să ştiţi! L-a dus prin Indonezia, l-a plimbat prin Brazilia, l-a dus şi în China… cam peste tot pe unde a ajuns şi prima sa carte scrisă în engleză.

Chirovici,,Cartea Oglinzilor”, căci aşa se numeşte romanul cu care a dat lovitura, a fost tradusă în 38 de limbi, un record pentru un scriitor român. A ajuns pe toate continentele şi s-au bătut să-l publice multe edituri; în licitaţii, ce-aţi crezut?!

În Germania, de pildă, 11 edituri s-au înscris la licitaţia pentru vânzarea drepturilor de publicare a romanului, iar oferta câştigătoare a fost de aproape o jumătate de milion de euro.

E.O. Chirovici a mărturisit că a fost un succes neaşteptat această primă carte scrisă după părăsirea limbii materne. Se afla în Anglia când a scris manuscrisul şi a făcut-o exclusiv în limba lui Shakespeare.

Apoi a găsit, lângă Londra, un prim agent literar dispus să preia manuscrisul. Scriitorul a fost mulţumit şi de mica agenţie britanică şi, dacă n-ar fi insistat însuşi agentul să caute o alta mai prestigioasă după ce i-a citit cartea, poate celebritatea acestei cărţi n-ar fi fost cea de astăzi. Agentul şi-a făcut lui însuşi cea mai mare nedreptate, îndemnându-l pe Chirovici să caute un agent cu altă notorietate. Astfel, cu talentul făgărăşeanului şi bunăvoinţa britanicului, această carte şi-a găsit calea spre succes.

E.O. Chirovici a acordat un interviu în exclusivitate ziarului ,,Salut Făgăraş”, în care a povestit drumul de la scriitor de succes în România, la scriitor de succes în străinătate. Mărturiseşte, însă, cu modestie că el nu se consideră astfel.

Cristina Cornilă: Cum se vând drepturile de publicare a unui roman la nivel internaţional?

E.O. Chirovici: Modalitatea de vânzare a drepturilor de publicare este următoarea: agentul tău literar care te reprezintă, adică agenţia, trimite manuscrisul respectiv editurilor potenţial interesate din mai multe ţări, acestea urmând să răspundă dacă îl doresc sau nu. În cazul în care sunt interesate de publicarea manuscrisului două sau mai multe edituri din aceeaşi ţară, se organizează o licitaţie, în sensul că fiecare editură oferă un preţ cu titlu de avans. La final, din ultimele două oferte rămase, o alegi pe care mai bună. Tu, ca autor, ai dreptul întotdeauna să alegi între ultimele două, aşa încât poţi să alegi chiar editura care îţi oferă un avans mai mic, dar dintr-un motiv sau altul tu consideri că ai lucra mai bine cu aceea.

 

Cristina Cornilă: Cum a fost în concret cu ,,Cartea Oglinzilor?IMG_6355

E.O. Chorovici: Cu ,,Cartea Oglinzilor” lucrurile s-au petrecut rapid, în sensul că editurile au luat decizii foarte repede. Au fost licitaţii în foarte multe ţări, cum ar fi de exemplu în Serbia, unde agenţia care a cumpărat drepturile a precizat că nu a avut niciodată în istoria ei o licitaţie. Ei au avut eventual oferte, le-au acceptat şi atât, dar nu s-a întâmplat să se bată pe carte cu o altă editură. În România nu am vrut eu să fie licitaţie, am spus agentului meu literar să transmită cartea direct la editura RAO, cu care lucrez de atâţia ani. Din 38 de ţări care au cumpărat drepturile de publicare, în aproape 30 de ţări au fost licitaţii.

 

Cristina Cornilă: Boom-ul a fost în Germania, 11 edituri te-au vrut. Cât a valorat oferta finală?

E.O. Chirovici: Cea mai mare licitaţie a fost într-adevăr în Germania, unde cei de acolo au spus că a fost ceva unic în istoria acelei edituri cu aproape 100 de ani vechime. S-au înscris 11 edituri ofertante la licitaţia din Germania, ceea ce a fost uluitor. De obicei, editurile mai mici nici nu se mai înscriu la licitaţii, atunci când există 3-4 giganţi din ţara respectivă care au anunţat că s-au înscris, aşa că nu ştiu cum s-au înscris aici 11 agenţi. A fost o licitaţie uriaşă, care a dus până la urmă la o ofertă de avans de aproape o jumătate de milion de euro. Oferta a aparţinut unui grup german care figurează a fi şi cel mai mare grup editorial din lume. Deci, atenţie, cel mai mare grup din lume este nemţesc, nu american sau britanic, aşa cum ne-am fi aşteptat.

 

Cristina Cornilă: Drepturile de publicare se vând pe un avans, cât ai colectat din avansurile primite de la cele 38 de edituri care au cumpărat manuscrisul?

E.O. Chirovici: Avansurile oferite de editurile din cele 38 de ţări se ridică undeva la 1,3 milioane de euro. Din aceşti bani, 20% este comisionul agenţiei care m-a reprezentat. Suma aceasta este singura lor sursă de venit, scriitorul nu plăteşte nimic înainte. Dacă ei nu vând, nu ia nimeni niciun ban, nici agenţia, nici scriitorul. De aceea, agenţiile mari şi iau clienţi foarte greu, manuscrisul pe care îl trimiţi la ei trebuie să prezinte garanţia că poate fi vândut.

 

Cristina Cornilă: Ce se întâmplă după avans?

E.O. Chirovici: Avansul este un rezultat al unor estimări; editura estimează cam câte exemplare poate să vândă. Din preţul cărţii care este afişat în librărie sau pe site-uri, cum ar fi Amazon, un autor are între 5% şi 10%. În momentul în care se recuperează avansul, adică maxim cele 10 procente, scriitorul intră pe drepturi de autor. Însă, de regulă, scriitorul nu prea ajunge şi în stadiul acela, pentru că avansul este calculat cam la cât se şi poate vinde. Doar să fie vreo excepţie, vreun succes răsunător şi imprevizibil, cum a fost de pildă ,,Fata din tren”, care s-a vândut în vreo 30 de milioane de exemplare în toată lumea.

 

IMG_6321Cristina Cornilă: Câte exemplare s-au vândut în lume până acum din prima carte scrisă în limba engleză?

E.O. Chirovici: Este foarte relativ ceea ce ştiu cu numărul de exemplare vândute până acum din ,,Cartea Oglinzilor”. Nu au raportat toate editurile. Nu au raportat, de exemplu, cele din Indonezia, cele din Rusia… Apropo, în Rusia cartea a fost un succes foarte mare, am văzut-o în topuri, dar nu avem cifre de acolo. Ultima oară când am avut nişte cifre aproximative se întâmpla în 2017, iar acestea se ridicau undeva la 600.000 de exemplare vândute. Prima dată a apărut formatul cartonat, apoi formatul de buzunar, cel audio şi formatul electronic. Astăzi nu mai ştiu exact câte cărţi au fost vândute în toate aceste formate, dar tind să cred că numărul s-a dus undeva spre un milion, ceea ce este foarte bine pentru o carte de debut. În Brazilia, ,,Cartea Oglinzilor” a fost una dintre cele mai vândute cărţi ale anului 2017. Şi acum se vinde bine acolo. Tot în Brazilia urmează să apară şi ,,Cartea Umbrelor”.

 

Cristina Cornilă: Ai rămas cu acelaşi agent literar şi la următoarea carte?

E.O. Chirovici: La ,,Cartea Secretelor” sunt reprezentat de o agenţie din New York, pentru că am vrut neapărat un agent american, având în vedere că acţiunea din cărţile mele se întâmplă în general în America. E aceeaşi agenţie care îl reprezintă pe John Grisham. ,,Cartea Secretelor” abia a apărut: în Germania şi în Franţa a apărut în martie acest an, în Finlanda a apărut acum vreo 3 luni, în Serbia s-a publicat abia acum…

 

cartea oglinzilorCristina Cornilă: În două dintre romanele tale acţiunea se desfăşoară la Făgăraş. Mai ai de gând pe viitor să-ţi plimbi vreun nou personaj prin oraşul natal?

E.O. Chirovici: Da, este foarte posibil! Cărţile în care apare Făgăraşul, ,,Suflete la preţ redus” şi ,,La Broasca leşinată”, sunt preferatele mele. Sincer! Unele personaje prezentate în ele sunt chiar reale, din copilăria mea.

 

Cristina Cornilă: În ultimii ani ai locuit în trei ţări. Din necesitate sau ca să te inspiri pentru cărţi?

E.O. Chirovici: M-am mutat în Anglia că chiar am vrut acolo. După care, soţia mea a obţinut un post la Bruxelles şi de aia ne-am mutat în Belgia. Nu ne-a plăcut în Belgia, aşa că am plecat de acolo la Florenţa. Suntem în Italia de vreo 9 luni deja.

 

Cristina Cornilă: Unde te vezi peste 10 ani?

E.O. Chirovici: Nu ştiu unde mă văd peste 10 ani, s-a putea chiar să rămânem la Florenţa. Lumea de fapt e foarte mică. Faptul că stai la Bucureşti sau la Bruxelles sau la Amesterdam n-are foarte mare importanţă. Când lucrezi de acasă, cum fac eu, nu eşti legat neapărat de un anumit loc. Dar sper să stăm totuşi câţiva ani la Florenţa, că m-am cam săturat de mutări.

 

Cristina Cornilă: Unde eşti ,,acasă în România?

E.O. Chirovici: Când vin în România, vin la Făgăraş în general. Stau foarte puţin în Bucureşti şi numai atunci când mai am treabă cu editura sau vreau să mă văd cu prietenii. În mod real, întotdeauna am numit ,,acasă” Făgăraşul. Pentru mine acasă nu înseamnă nici Bucureştiul şi nici chiar Florenţa.

Scriitorul este pe cale să primească în mod oficial recunoştinţa oraşului natal. Primarul Gheorghe Sucaciu i-a făcut propunerea de a accepta să devină cetăţean de onoare al Făgăraşului. Procedura prevede o Hotărâre de Consiliu Local, care probabil va apărea în această toamnă, urmând ca Eugen Ovidiu Chirovici să primească acest titlu într-un cadru solemn.







Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *