Se vinde cea mai frumoasă clădire a Făgărașului


Cu o istorie de peste 100 de ani și cu o superbă arhitectură neobrâncovenească, fosta Casă a Căsătoriilor din Făgăraș este de vânzare. A fost construită înainte de a se naște oricare cetățean al Făgărașului în viață astăzi și a fost martora unui secol de istorie locală.

A trecut prin mai multe schimbări de regim, a prins monarhia, comunismul și democrația, iar în 2018 a fost renovată parțial, la acoperiș.

Proprietarii ei – ultimii din cei mulți pe care i-a avut de-a lungul existenței sale – locuiesc în Germania și sunt urmașii doctorului Giurcă, cel care a edificat această casă. Proprietarii au scos casa la vânzare pentru suma de un sfert de milion de euro.

Casa Dr. Ioan Giurcă este monument istoric. În lista monumentelor istorice figurează sub numărul BV-II-m-B-11688. A fost edificată în anii 1899-1900 în stil neobrâncovenesc, iar, dacă s-ar fi aflat undeva pe o străduță cochetă din București, această vilă ar fi fost estimată la vreo 2 milioane de euro. Proprietarii cer pe ea 250.000 de euro.

Din camerele ei se văd Cetatea și al său lac împrejmuitor, priveliște care nu va fi furată niciodată de vreun dezvoltator imobiliar, pentru că în zonă nu se mai poate construi.

 

Cine deține astăzi Casa Dr. Ioan Giurcă

Istoria vilei începe a se scrie în jurul anului 1900. Două surori sunt astăzi moștenitoarele casei: Ingrid Schumacher și Sylvie Menning. Ele locuiesc în Bavaria, Germania, și au crescut acolo cu povești despre această casă.

Nora Giurcă – portret

Numai că – mărturisesc ele – având viața și familia departe de casa din Făgăraș, nu le mai lasă sufletul să priveze această clădire de niște oameni care ar putea-o îngriji, așa că s-au decis împreună să o vândă.

,,Vila a fost construită de străbunicii mei, dr. Ioan Giurcă, ce a fost medic primar de județ, și soția sa, străbunica mea Eleonora Giurcă, născută Comșa. Nu erau extrem de bogați, dar se descurcau destul de bine. A fost folosită de străbunicul meu atât ca birou, cât și ca locuință persoanlă. Ei au avut doi copii: Ionel Giurcă, născut în 1913, care nu s-a căsătorit niciodată și mai târziu a locuit cu mama sa la Cluj, și bunica mea Nora Giurcă Grecul, care s-a căsătorit cu bunicul meu Dr. Ioan Grecul. Din acea căsătorie au rezultat două fete: mama mea, Roxana Menning, născută Grecul, și sora ei mai mare, mătușa mea Manola Hatfield. Căsnicia bunicilor mei s-a destrămat, iar după divorț mama a rămas cu bunica ei Eleonora Giurcă, care între timp s-a mutat la Cluj. Bunica mea, Nora Giurcă, se mută la Viena, în Austria, și o ia cu ea pe fiica cea mare, Manola Hatfield. Străbunicul meu, dr. Ioan Giurcă, a murit în 1949, iar soția lui în 1985”, îmi povestește Ingrid Schumacher, la telefon, din Germania.

Casa a fost transmisă moștenire de la străbunici la copiii lor, Nora și Ionel Giurcă. Cum Ionel Giurcă nu a avut moștenitori, vila a rămas succesorilor Norei Giurcă.

Roxana Menning, care a murit în 2013, a lăsat în urmă două fete: Ingrid Schumacher și Sylvie Menning.

Ambele succesoare trăiesc astăzi în Germania, așa că somptuoasa vilă de pe strada Mihai Eminescu din Făgăraș este acum în căutare de noi proprietari.

Ingrid povestește că i-a cunoscut aproape pe toți cei care și-au legat destinul de această casă. ,,Cu excepția bunicului meu, am cunoscut toate persoanele enumerate în arborele genealogic al familiei și i-am iubit pe toți. Cel mai mult, însă, casa îmi amintește de iubita mea mamă, Roxana Menning, și de aceea aș vrea ca aceasta să ajungă la niște proprietari care să o îngrijească din suflet”, spune Ingrid.

 

Luată de comuniști și revendicată după 40 de ani

La începutul anilor ’60, Casa Dr. Ioan Giurcă este naționalizată și este folosită de regimul comunist, în special de fosta Securitate, iar mai apoi de oraș.

Devine inclusiv bibliotecă publică până în jurul anului 1985, iar mai târziu, așa cum știe toată lumea, se transformă în Casă a Căsătoriilor până în 1995. Ulterior, acolo și-a avut sediul și un trust local de presă.

,,Mama a recuperat-o la începutul anilor 2000, după un proces lung și obositor. Din păcate, în timpul regimului comunist cei care au folosit această casă nu au făcut nicio reparație majoră, au neglijat-o pur și simplu”, mărturisește Ingrid.

Din 2017, vila este total nelocuită. Până atunci a stat acolo cu chirie familia unei profesoare de la Liceul Tehnologic “Dr. Ioan Șenchea”.

Cu toate acestea, valoarea monumentului a rămas neștirbită, fiind confirmată și de arhitectul șef al Făgărașului. ,,Monumentul istoric categoria B, ,,Casa Dr. Giurcă”, este o clădire în stil neoromânesc, care și-a lăsat amprenta asupra zonei istorice a municipiului, atrăgând privirile trecătorilor”, a declarat ing. Liliana Boer.

 

12 camere dispuse pe 3 etaje

Fosta Casă a Căsătoriilor are cu ce se lăuda. Este o construcție solidă, care a rezistat eroic neglijenței comuniștilor, compusă din 12 camere și structurată pe subsol, parter, etaj și mansardă.

reparații la acoperis in 2018

Are 3 băi, 2 locuri de parcare, 461 mp suprafață utilă și 555 mp suprafață totală. În 2018 s-a refăcut acoperișul clădirii.

Clădirea este edificată în stil neoromânesc (neobrâncovenesc), are un plan aproximativ dreptunhiular, cu diverse corpuri decroșate.

Accesul principal se face de pe latura de sud-est, cea care oferă vedere către Cetate, printr-o ușă de lemn masiv, în două canate, terminată în arc de cerc.

Din fațada principală se desprinde un turn, decroșat la nivelul etajului, cu o fereastră de mansardă.

Acoperișul clădirii este în patru ape, prevăzut cu câte o lucarnă pe laturile de nord și de sud. Lucarnele au formă triunghiulară, cu acoperiș în două ape.

În interior, casa mai păstrează încă elemente de arhitectură neoromânescă.

Moștenitoarele l-au împuternicit pe avocatul Antoniu Gabor din Făgăraș pentru formalitățile referitoare la vânzarea imobilului. Tot acesta poate fi contactat și de către cei interesați să facă un tur sau să o cumpere.

Încet-încet, Făgărașul antebelic și interbelic renaște în ce privește partea de clădiri. După ce au fost revendicate, imobilele-simbol ale orașului și-au găsit noi proprietari și au fost date în folosință. Au renăscut odată cu ele și poveștile despre uimitoarele persoanje care le-au locuit, cum ar fi de exmplu cofetarul Embacher (furnizorul de dulciuri al Casei Regale, care locuia în clădirea în care a funcționat cofetăria Liliacul), ceasornicarul Eugen Hintz (pionierul ceasornicăriei din Transilvania, care avea prăvălia în clădirea în care a fost pe vremuri cofetăria Garofița) sau doctorul Giurcă (medicul Făgărașului, are a construit clădirea neobrâncovenească de lângă Cetate).

(Cristina Cornilă)

 







Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.