Pentru că avem multe de spus!

.

Ziua în care se sfinţesc apele. Hram la Mânăstirea Brâncoveanu, locul în care s-a vindecat Matei Basarab


În fiecare an, în prima vineri după Paşte, creştinii ortodocşi sărbătoresc Izvorul Tămăduirii. Este un praznic închinat Maicii Domnului, menit să arate rolul Fecioarei Maria în lucrarea mântuirii oamenilor. Numele de Izvorul Tămăduirii aminteşte de o serie de minuni săvârşite la un izvor aflat în apropierea Constantinopolului.

Potrivit tradiţiei, Leon cel Mare, cu puţin timp înainte de a ajunge împărat, se plimba printr-o pădure din apropierea Constantinopolului. Întâlneşte un bătrân orb care îi cere să-i dea apă şi să-l ducă în cetate. Leon va cauta în apropiere un izvor, dar nu va găsi.

La un moment dat, a auzit-o pe Maica Domnului spunându-i:
,,Nu este nevoie să te osteneşti, căci apa este aproape! Pătrunde, Leone, mai adânc în această pădure şi luând cu mâinile apa tulbure potoleşte setea orbului şi apoi unge cu ea ochii lui cei întunecaţi”.

fântâna construită pe locul izvorului tamaduirii

fântâna construită pe locul izvorului tamaduirii

Leon va face ascultare şi astfel va găsi un izvor din care îi va da orbului să bea. Îi va spăla faţa cu această apa, iar orbul va începe să vadă.

Dupa ce a ajuns împărat, Leon a construit lânga acel izvor o biserică. Mai tarziu, împăratul Justinian (527-565), care suferea de o boală grea, s-a vindecat după ce a băut apa din acest izvor. Ca semn de mulţumire a construit o biserică şi mai mare. Aceasta biserică a fost distrusă de turci în anul 1453.

De-a lungul timpului, apa acestui izvor a vindecat multe boli şi a tămăduit diferite răni şi suferinţe. Credincioşii care merg la Istanbul (numele nou al vechii cetăţi a Constantinopolului), se pot închina în biserica Izvorului Tămăduirii. Actuala construcţie este din secolul al XIX-lea, dar la subsolul acesteia se afla un paraclis din secolul al V-lea unde există izvorul cu apa tămăduitoare din trecut.

Crestinii ortodocşi vin în această zi la biserică pentru a lua parte la slujba de sfinţire a apei, cunoscută şi sub numele de Aghiasma Mică.

Mânăstirea ,,Constantin Brâncoveanu” de la Sâmbăta de Sus îşi sărbătoreşte astăzi unul dintre cele două hramuri, celălalt fiind în 15 august de sărbătoarea Sfintei Marii.

Se spune că înainte de săparea fântânii cu apă vindecătoare şi de ridicarea mănăstirii, în acea poiană a fost doar un izvor pe care oamenii l-au descoperit acum câteva sute de ani. La scurtă vreme,au început vindecările celor care beau din apa lui.

Potrivit legendelor, voievodul Matei Basarab a trecut şi el prin apropiere. O boală de piele îl chinuia de ani buni şi nu fusese vindecată nici de cei mai pricepuţi doctori. După ce s-a spălat cu apa izvorului pe mâini şi pe faţă, n-a trecut mult şi pielea a început să i se cureţe. Apoi, scăldându-şi întreg corpul în apa izvorului, domnitorul s-a vindecat în mod miraculos.

Alte lăcaşuri de cult cu izvoare tămăduitoare din ţară sunt: Mânăstirea Dervent din judeţul Constanţa, Mânăstirea Izbuc din judeţul Bihor, Mânăstirea Nămăieşti din judeţul Argeş, Mânăstirea Nucet din judeţul Dâmboviţa, Mânăstirea Salva din judeţul Bistriţa, Biserica Greacă din judeţul Brăila.







Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.