Creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc Crăciunul pe 7 ianuarie 2019. Calendarul iulian este decalat cu 13 zile față de calendarul oficial. Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar pe 1 octombrie 1924.

Aseară a fost Ajunul Crăciunului pe rit vechi.

Cu toate că Biserica Ortodoxă a trecut la calendarul nou pe 1 octombrie 1924, încă mai există oameni care îl respectă pe cel vechi. Înainte de Hristos au existat două feluri de a se calcula timpul pe parcursul unui an: unul al egiptenilor – care era mai corect, dar nici el perfect – de 365 zile, altul, al romanilor, care era de 355 zile. Însă, ramanea anual o diferenta de timp intre aceste doua sisteme si chiar intre fiecare dintre ele si calendarul solar.

Masa de Crăciun

Moldovenii, ardelenii sau minorităţile de ruşi lipoveni, bulgari, ucraineni sau sârbi pregătesc câte 12 feluri de mâncare, în numele apostolilor.

Masa de Crăciun a ruşilor lipoveni include bucate specifice cum ar fi haladet (o piftie specială, care se serveşte cu hrean), lapşa (tăiţei fierţi în supă de pasăre), sărmăluţe în foi de viţă-de-vie sau varză. Nu lipseşte peştele, care se regăseşte preparat în ciorbă de perişoare sau chifteluţe. La desert se servesc cozonac cu nucă, colţunaşi cu brânză (vareniki) şi alte specialităţi ruseşti.

Imediat după masă încep să apară şi colindătorii, care cântă în casă, în faţa icoanei. Singurul colind este o cântare bisericească, ,,Hristos Rajdaetsea”. Colindul începe de la preotul satului şi continuă la restul gospodăriilor.

Tradiții și obiceiuri 

Picioarele mesei, legate cu un lanț

În Maramureș, în Ajun se mănâncă de post, dar pe masă trebuie așezate nouă feluri de mâncare, care simbolizează bogăția. Cea mai importantă mâncare este hrebleanca, făcută din ciuperci gătite cu zeamă de varză. Nu lipsește grâul fiert, simbol al roadelor bogate, sau peștele. Picioarele mesei sunt legate cu un lanț și rămâne așa până de Boboteaza pe rit vechi, ca să rămână binele în casă. După apusul soarelui, copiii sunt așteptați la colindat. La 12 noaptea, se merge la biserică, la snocne, slujba de la miezul nopții. După slujbă, se colindă în biserică. Dimineața, se merge iar la biserică, unde un grup de tineri vine cu Viflaimul.

Sârbii aprind o creangă de stejar. Sub fețele de masă pun bani și fân

Sârbii aprind la miezul nopții de Ajun badnjakul (o creangă de stejar), pentru că arzând, acesta aduce în viaţa lor bunăstare, fericire şi noroc. Până la miezul nopții se mănâncă doar de post. Sub fețele se masă se pun bani și fân, care sunt scoase abia de Bobotează, adică în 19 ianuarie. Atunci, fânul va fi dat animalelor din gospodărie.

Basarabenii fac ,,ajunel” și ,,crăciunel”. Mâncarea o udă cu vin și vodcă

Naşterea Mântuitorului este sărbătorită şi de basarabeni, tot pe 7 ianuarie. Cele două mitropolii care activează pe teritoriul Republicii Moldova (Mitropolia Basarabiei, ce aparţine canonic de Patriarhia Română, şi Mitropolia Moldovei, care aparţine Patriarhiei Ruse) sunt pe stil vechi.

În Basarabia, Ajunul Crăciunului este așteptat cu pâine. Gospodinele coc din aluat ,,crăciunelul”, un colac mic în forma cifrei opt, dar şi ,,ajunelul”, care nu completează optul, adică doar vesteşte apropierea Naşterii Domnului. Aceşti doi colaci se agaţă, împreună cu flori de busuioc, la icoană şi se ţin până la Sf. Gheorghe, când se scot şi se dau la animale, ca să la păzească de rele. În ziua de Crăciun, fiecare creştin ortodox de rit vechi merge la biserică, la Liturghie, apoi, la prânz familiile se reunesc la masa tradiţională, cu preparate din purcel de lapte fript la jar, sarmale, peşte, ciorbe şi borşuri, zacuscă, totul stropit din abundenţă cu vin rubiniu şi votcă.

În România trăiesc peste un milion de adepţi ai Bisericii Creştin-Ortodoxe de Stil Vechi, îndeosebi ruşi lipoveni şi sârbi. Potrivit recensământului efectuat în 2002, numărul ruşilor lipoveni este de 29.774, al ruşilor – de 8.914, al sârbilor – 22.518. Potrivit aceluiaşi recensământ efectuat în 2002, în România trăiesc 1.780 de armeni.

Foto: emaramures.ro