Un proces mai puţin obişnuit are loc în această perioadă între un bărbat din Părău, pe de o parte, şi Consiliul Local Făgăraş şi Muzeul Ţării Făgăraşului, pe de altă parte. Miza o reprezintă tezaurul monetar de la Părău, adică peste 5.000 de monede descoperite în 1979.

Reclamantul susţine că este fiul găsitorului tezaurului şi, după 40 de ani de la descoperire, solicită să i se restituie fiecare monedă. Acum colecţia de monede se află în patrimoniul muzeului şi este expusă parţial.

,,Tezaurul numără 5.372 de monede, dar am expus numai o mică parte din acestea. Asta, pentru că 2.000 de monede sunt de acelaşi fel, alte 1.000 sunt de acelaşi fel şi aşa mai departe. Conţine, însă, şi 20 de monede în unic exemplar, fiind emise în Europa. Ceea ce nu este expus din tezaur se află în depozitul instituţiei”, explică managerul Muzeului ,,Valer Literat”, dr. Elena Băjenaru.

Cum a intrat tezaurul monetar în patrimoniul Muzeului ,,Valer Literat”

Reclamantul Emil Dumitru Şulea susţine în acţiunea înaintată Judecătoriei Făgăraş că în anul 1979 tatăl său, în timpul unor lucrări agricole pe care le efectua în grădina casei sale cu nr. 47 din satul Părău, a descoperit un tezaur monetar, compus din 5.372 de monede de argint. Acesta a sesizat autorităţile locale ale acelor timpuri cu privire la descoperirea făcută, iar acestea au venit la faţa locului şi au ridicat comoara descoperită. Monedele erau depozitate într-un săculeţ de pânză de in, aşezat într-un vas de lut.

Fiul acestuia cere în cadrul procesului să i se restituie toate monedele.

Ceea ce nu se cunoaşte este faptul că în 2018 bărbatul a mai deschis o acţiune în justiţie tot la instanţa făgărăşeană.

Atunci a cerut 15% din valoarea tezaurului, bazându-se pe o lege care a apărut la mulţi ani după descoperirea lui. Bărbatul a pierdut procesul.

Managerul Muzeului ,,Valer Literat” susţine că modul în care a intrat tezaurul în patrimoniul instituţiei muzeale este cu totul diferit faţă de cum îl prezintă reclamantul: ,,Tatăl acestuia a descoperit doar 17 piese din tezaur, A venit la muzeu cu ele, iar 4 angajaţi ai instituţiei au mers la faţa locului şi au făcut cercetări. Ei au fost cei care au descoperit până la urmă toate monedele, care nu erau într-un săculeţ pus într-un vas, erau în bulgări de pământ. Ca dovadă, există şi un articol scris în acest sens, la o săptămână după descoperire, de către fostul director de atunci al muzeului, domnul Ciupea”.

dr. Băjenaru Elena, manager muzeu

De la recompensă la tot tezaurul

La momentul descoperirii acestui tezaur, în vigoare era o lege din 1974 care nu prevedea o recompensă financiară pentru autorii acestor descoperiri, ci doar o recunoştinţă publică. Abia în anii 2000 a apărut o legislaţie care prevedea o valoare procentuală din bunurile găsite, susţine dr. Băjenaru.

Cel mai probabil, intenţia reclamantului, atunci când a cerut 15% din valoarea tezaurului în primul proces, a fost bazată pe legislaţia care prevedea recompensa procentuală. Însă, potrivit legislaţiei româneşti, legea civilă nu retroactivează, aşa încât nu ar fi putut obţine acest procent în baza unei legi ulterioare descoperirii.

Acum, reclamantul îşi încearcă a doua oară norocul, numai că în loc de procentul de 15% cere tot tezaurul.

Consiliul Local şi Muzeul ,,Valer Literat” îşi vor angaja avocat în acest proces.

Mai multe amănunte puteţi citi în ACEST ARTICOL (click).

(Cristina Cornilă)