La un an după ce s-a întors din Austria, Călin Georgescu și-a cumpărat o casă de vacanță în comuna Viștea din Țara Făgărașului, precum și un teren de 3.904 mp. În declarația de avere a fostului candidat la alegerile prezidențiale apare doar terenul, însă jurnaliștii de la Fanatik au descoperit că la Viștea lucrările la casa de vacanță a lui Călin Georgescu sunt în toi.

Casa lui Călin Georgescu se află la marginea localității Viștea de Sus într-o zonă retrasă. Imobilul are elemente tradiționale românești de tip arhaic, specifice zonelor de munte, cu influențe făgărășene. Casa are o fațadă de lemn lucrată în sistem tradițional, acoperiș abrupt, în două ape (panta abruptă este tipică zonelor montane, pentru a permite scurgerea rapidă a zăpezii), un foișor și prispă, precum și ferestre mici, cu ancadramente simple.

La prima vedere, este vorba de o casă veche la care Călin Georgescu lucrează pentru a o aduce la standarde moderne. Pentru acest lucru, el a angajat mai mulți oameni pricepuți din sat care muncesc pe proprietatea sa.În rest, politicianul nu și-a făcut prea des apariția prin sat. Oamenii din Viștea spun că aceasta vine rar la casa lui de vacanță și că a fost văzut doar atunci când și-a cumpărat-o.

Călin Georgescu a mai locuit în tinerețe în Țara Făgărașului, în satul Voila, unde a și fost repartizat cu serviciul. Sătenii de aici și-l amintesc de pe vremea aceea și spun că locuia în zona de blocuri a satului.

Jurnaliștii de la Fanatik atarag atenția că, totuși, cumpărarea unei proprietăți în comuna Viștea nu pare să fi fost întâmplătoare pentru Călin Georgescu. Zona a devenit cunoscută la începutul anilor ’50, ca un centru al rezistenței anticomuniste, strâns legată de numele unor cunoscuți lideri ai mișcării, cum ar fi Ion Gavrilă Ogoranu. În perioada interbelică, Țara Făgărașului a fost un teren fertil pentru organizarea taberelor legionare, iar după venirea la putere a comuniștilor, peste o mie de familii au fost implicate în rețele de sprijin a partizanilor retrași în munți și vânați de Securitate.

Grupul de sprijin de la Viștea a fost susținut prin eforturile învățătorului Olimpiu Borzea, fosrt membru în mișcarea legionară în perioada de tinerețe. În 1955, el a fost arestat și condamnat la moarte, însă pedeapsa lui a fost comutată în muncă silnică pe viață. A trecut prin temnițe grele precum Aiud sau Jilava, însă eliberat în 1964.

Un episod pe care sătenii îl rememorează frecvent este cel din iarna anului 1954, când comuniștii forțau țăranii să se înscrie în CAP. Partizanii Gheorghe Hașu și Brâncoveanu (Remus Sofronea din Drăguș) au coborât de pe munte și au mers în casa lui Gheorghe Borzea. Aflând că oamenii erau chemați la căminul cultural să semneze înscrierea în CAP, au mers și ei, dar în loc să semneze, au scos pistoalele și au luat registrele, pelerinele și armele.

foto: Fanatik