• O femeie din Veneția de Jos, comuna Părău, a contactat redacția Salut Făgăraș pentru a transmite punctul de vedere al oamenilor care se opun proiectului privind Centrul de Sortare și Pregătire a Deșeurilor din comuna Părău.
• Peste 500 de localnici au semnat împotriva investiției.
• În același timp, Consiliul Județean Brașov susține că la Părău nu va fi construită o groapă de gunoi, ci o instalație modernă de sortare și tratare a deșeurilor, parte a Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), proiect pe care administrația județeană îl consideră esențial pentru întreg județul.

Locuitorii din comuna Părău continuă să își exprime opoziția față de proiectul SMID. Ioana Butum, din Veneția de Jos, a contactat redacția Salut Făgăraș pentru a transmite nemulțumirile unei părți a comunității și motivele pentru care oamenii nu sunt de acord cu realizarea centrului de sortare și tratare a deșeurilor pe raza comunei.

„Nu dorim proiectul SMID în comuna Părău din mai multe motive. Zona identificată este inundabilă. Distanța dintre teren și râul Olt nu este nici măcar de un kilometru, ceea ce ridică semne serioase de întrebare privind siguranța și impactul asupra mediului. Întreaga zonă din jur este agricolă, iar un astfel de proiect poate afecta atât terenurile, cât și activitatea oamenilor care trăiesc din agricultură”, spune Ioana Butum.

Aceasta afirmă că oamenii din comună nu au fost consultați suficient înainte de demararea proiectului și că există nemulțumiri legate de modul în care s-au luat deciziile.

„Din cauza lipsei de transparență și de respect din partea Consiliului Județean și a Consiliului Local, cetățenii nu acceptă, sub nicio formă, aducerea gunoiului din tot județul Brașov în comuna noastră. Considerăm că trebuie identificat un teren potrivit pentru acest proiect, la o distanță suficient de mare față de comunități și factori naturali sensibili, astfel încât sănătatea oamenilor să nu fie pusă în pericol”, afirmă aceasta.

Localnicii spun că se tem de volumul mare de deșeuri care ar urma să ajungă în zonă și de impactul asupra calității vieții.

„Conform datelor prezentate chiar în documentele lor, volumul estimat este de aproximativ 100.000 de tone pe an. Asta înseamnă aproximativ 274 de tone pe zi sau peste 300 de tone pe zi dacă excludem duminicile. Este o cantitate uriașă pentru o comună precum Părău. Nu vrem mirosuri insuportabile, trafic greu, poluare și riscuri pentru sănătate”, mai spune Ioana Butum.

Aceasta susține că proiectul ar afecta inclusiv dezvoltarea economică a zonei.

„Prezența unui astfel de obiectiv ar avea un impact major asupra dezvoltării comunei. Valoarea imobilelor ar scădea dramatic, iar investițiile în turism, agricultură sau alte domenii ar fi afectate negativ. Locuitorii își doresc investiții care să aducă progres și oportunități reale pentru comunitate, nu un proiect care să transforme zona într-un punct de colectare și procesare a deșeurilor din întreg județul”, a transmis aceasta.

Ce spune Consiliul Județean Brașov

Consiliul Județean Brașov a transmis că la Părău nu va exista o groapă de gunoi, ci o instalație de sortare și tratare mecano-biologică a deșeurilor provenite din Țara Făgărașului.

Reprezentanții CJ Brașov susțin că legislația nu permite construirea unei noi rampe de gunoi în județ, deoarece există deja un depozit autorizat la Săcele. Potrivit administrației județene, proiectul nu prevede amenajarea unei gropi de deșeuri, iar toate avizele au fost obținute fără existența unei astfel de componente.

Totodată, Consiliul Județean avertizează că, în cazul în care comuna Părău nu va intra în asocierea județeană pentru gestionarea deșeurilor, localitatea ar putea avea costuri mult mai mari pentru salubrizare și probleme privind transportul și tratarea gunoiului menajer.

Autoritățile județene au transmis că Părău este singura unitate administrativ-teritorială din județ care nu a aprobat contractul de asociere pentru proiectul SMID.

Ședință tensionată în Consiliul Local Părău

Subiectul a fost discutat și în ședința Consiliului Local desfășurată la începutul acestei săptămâni, unde mai mulți cetățeni au participat pentru a-și exprima nemulțumirea față de proiect.

În timpul ședinței s-a discutat despre posibilitatea organizării unui referendum local și despre organizarea unei dezbateri publice la care să participe reprezentanți ai Consiliului Județean Brașov, ai Prefecturii și specialiști în domeniu.

Localnicii au ridicat întrebări legate de impactul asupra mediului, apropierea față de râul Olt și efectele pe care proiectul le-ar putea avea asupra comunei.

În cadrul discuțiilor s-a precizat și faptul că există deja un proces pe rol în legătură cu acest proiect.

(Alina ROMAN)