Un volum care consemnează toată istoria jocului Fecioreasca de la Crihalma va fi lansat publicului la începutul lunii viitoare.
,,În 3 noiembrie, acest volum va avea lansarea la Cetatea Făgăraș, în prezența reprezentanților Muzeului ,,Valer Literat”, ai Muzeului de Etnografie Brașov, ai Direcției Județene pentru Cultură Brașov, în prezența unor coregrafi clujeni și a tuturor fetelor de la Crihalma care au dansat de-a lungul timpului etc. Vine și solistul Cătălin Doinaș, pentru că el este chiar din Crihalma și are și un cântec cu Crihalma, vom oferi și diplome, va ieși un eveniment cultural frumos”, a precizat primarul comunei Comăna, Viorel Grusea.
Autorii Vasile Stoica și Viorel Nistor sunt cei care au cules informațiile, strigăturile și fotografiile vechi din satul jocului. Ei au introdus în volum nu numai descrierea structurii dansului, precum schimbările de ritm, schimbările cinetice, pașii, bătăile, modul de aterizare a picioarelor, cât și partiturile coregrafice în sine.
Autorii susțin că, plecând de la autenticul joc de Crihalma, dansul a suferit în timp modificări majore, mai ales atunci când este jucat de ansamblurile din țară și nu se localnici.
Peste tot în țară Crihalma este cunoscută în special pentru dansul Fecioareasca Fetelor, specific localității, care se află în prezent în repertoriul multor formații artistice profesioniste. Dar jocul popular este dus mai departe şi de către amatori, nimeni alții decât sătenii din Crihalma.
Acest joc a fost înființat de fete care, uitându-se de mici la joc, în jurul bărbaţilor care jucau Fecioreasca, au tot furat câte un element şi apoi în şezători au început să joace toate până au ajuns performante. A ieşit în afara satului din 1951, dar în sat se juca deja de mulți ani, spun cei care își mai amintesc cum s-a format dansul.
,,Dansul s-a născut la Crihalma și poartă inclusiv numele satului, asta o știe toată lumea, însă este greu de dovedit pentru a fi înregistrat la OSIM. Strigăturile pe care le spun fetele în timpul jocului sunt tot ale noastre, de exemplu ,,Cât îi soarele de sus/Fete ca-n Crihalma nu-s”. Noi știm în sufletul nostru că Fecioreasca aceasta s-a născut la Crihalma și, chiar dacă nu o vom înregistra oficial la OSIM, vom face altceva și mai important pentru confirmarea existenței dansului: vom încerca să îl înscriem în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO”, a adăugat Viorel Grusea.
(Cristina Cornilă)