Pentru că avem multe de spus!

.

Mânăstirea Brâncoveanu, goală în acest an de Izvorul Tămădurii


Astăzi este sărbătoare mare pentru creștinii ortodocși.

În fiecare an, în prima vineri după Paşti, se sărbătoreşte Izvorul Tămăduirii.

Sute de credincioşi din zonă, dar şi din localităţi mai îndepărtate, obișnuiau ca în această zi să ia parte la slujba oficiată la Mănăstirea „Constantin Brâncoveanu” de la Sâmbăta de Sus. Asta, pentru că Izvorul Tămădurii este unul dintre cele două hramuri ale lăcașului de cult.

Anul acesta, însă, slujba de la mânăstire va fi oficiată în lipsa pelerinilor, după cum cer regulile din ordonanțele militare. Vor lipsi și comercianții cu tarabele lor amplasate în apropierea lăcașului ortodox.

Anul trecut, ca în aproape toții ani, la această sărbătoare a participat și Mitropolitul Ardealului, ÎPS Laurențiu Streza, care a sfințit apa din izvorul din curtea mânăstirii.

De la Leon cel Mare la Matei Basarab

Potrivit tradiţiei, Leon cel Mare, cu puţin timp înainte de a ajunge împărat, se plimba printr-o pădure din apropierea Constantinopolului. Întâlneşte un bătrân orb care îi cere să-i dea apă şi să-l ducă în cetate. Leon va cauta în apropiere un izvor, dar nu va găsi.

La un moment dat, a auzit-o pe Maica Domnului spunându-i: ,,Nu este nevoie să te osteneşti, căci apa este aproape! Pătrunde, Leone, mai adânc în această pădure şi luând cu mâinile apa tulbure potoleşte setea orbului şi apoi unge cu ea ochii lui cei întunecaţi”.

Leon va face ascultare şi astfel va găsi un izvor din care îi va da orbului să bea. Îi va spăla faţa cu această apa, iar orbul va începe să vadă.

Dupa ce a ajuns împărat, Leon a construit lânga acel izvor o biserică. Mai tarziu, împăratul Justinian (527-565), care suferea de o boală grea, s-a vindecat după ce a băut apa din acest izvor. Ca semn de mulţumire a construit o biserică şi mai mare. Aceasta biserică a fost distrusă de turci în anul 1453.

Mânăstirea ,,Constantin Brâncoveanu” de la Sâmbăta de Sus îşi sărbătoreşte astăzi unul dintre cele două hramuri, celălalt fiind în 15 august de sărbătoarea Sfintei Marii.

Se spune că înainte de săparea fântânii cu apă vindecătoare şi de ridicarea mănăstirii, în acea poiană a fost doar un izvor pe care oamenii l-au descoperit acum câteva sute de ani. La scurtă vreme,au început vindecările celor care beau din apa lui.

Potrivit legendelor, voievodul Matei Basarab a trecut şi el prin apropiere. O boală de piele îl chinuia de ani buni şi nu fusese vindecată nici de cei mai pricepuţi doctori. După ce s-a spălat cu apa izvorului pe mâini şi pe faţă, n-a trecut mult şi pielea a început să i se cureţe. Apoi, scăldându-şi întreg corpul în apa izvorului, domnitorul s-a vindecat în mod miraculos.

Alte lăcaşuri de cult cu izvoare tămăduitoare din ţară sunt: Mânăstirea Dervent din judeţul Constanţa, Mânăstirea Izbuc din judeţul Bihor, Mânăstirea Nămăieşti din judeţul Argeş, Mânăstirea Nucet din judeţul Dâmboviţa, Mânăstirea Salva din judeţul Bistriţa, Biserica Greacă din judeţul Brăila.

Foto: ÎPS Laurențiu Streza sfințind apa din izvor (2019)







Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.