foto: Salut Făgăraș
Muzeul ,,Valer Literat” din Cetatea Făgăraș anunță că, în perioada 22 aprilie-26 aprilie 2022, programul de vizitare este următorul:
- 22 aprilie 2022 – între orele 10.00-18.00 (ultima intrare ora 17.00)
- 23 aprilie 2022 – între orele 10.00-15.00 (ultima intrare ora 14.00)
- 24-25 aprilie 2022 – închis
- 26 aprilie 2022 – între orele 08.00-18.00 (ultima intrare ora 17.00)
Tarifele de vizitare sunt următoarele:
- Adulți – 20 RON
- Elevi, studenți, pensionari – 10 RON
- Gratuit – copiii sub 7 ani, persoanele cu dizabilități și însoțitorii acestora
Primele ştiri documentare care atestă existenţa cetăţii de piatră sunt din 1455, când este menţionat un ,,castelan”, iar în anul următor Iancu de Hunedoara, scriind braşovenilor, aminteşte de ,,cetatea noastră Făgăraş”.
Cercetările arheologice din cetate desfăşurate cu ocazia diferitelor etape de restaurare au scos la iveală existenţa, înaintea acestei cetăţi de piatră, unei fortificaţii din lemn cu val de pământ, construită aproximativ pe amplasamentul actualei cetăţii. Distrugerea violentă relevată de cercetările arheologice a curmat brusc, către mijlocul secolului al XIII-lea, existenţa acestei fortificaţii, distrugere ce poate fi pusă în legătură cu invazia tătară din 1241. Tipologic, fortificaţia de lemn se încadrează în sistemul general de apărare practicat în Transilvania.
Între 1918 şi 1948 a fost garnizoană a armatei române. Din 1918 până în 1923, aici a fost lagăr pentru ruşii albi, presa vremii consemnând donaţiile pe care regina Maria le-a făcut pentru aceştia. În anul 1939, polonezii şi- au găsit, în cetate un refugiu.
Între anii 1948-1960, cetatea Făgăraşului a fost transformată în închisoare pentru deţinuţi politic, iar după anul 1960, cetatea va fi dezafectată şi vor începe vaste lucrări de restaurare care au vizat redarea aspectului de castel fortificat din perioada de glorie a secolului al XVII-lea.
Cetatea Făgăraș a fost asediată de mai multe ori – în anii 1530, 1540, 1541, 1559, 1601, de două ori în 1658, 1661, 1705, 1849 – fără însă ca aceasta să fie cucerită; predată, în schimb, da. Evlia Celebi (istoric, geograf, scriitor şi unul din cei mai cunoscuţi călători turci, care s-a peregrinat timp de 40 de ani în întreg Imperiul Otoman), participant la asediul oraşului şi al cetăţii din 1661, scria că turcii, după ce au incendiat oraşul, au asediat cetatea ,,care tot nu vroia să se supună; când acolo se găseau în ea mulţi soldaţi şi locuitori adunaţi din împrejurimi”, iar asediatorii conduşi de Ali paşa s-au retras după 14 zile de asediu.
Cetatea Făgăraşului a fost, în lumina datelor oferite de inventarele de armament din secolul al XVII-lea, una dintre cele mai sigure fortificaţii ale Transilvaniei, care a reuşit să îşi îndeplinească, cu succes, rolul defensiv atâta timp proprietarii i-au acordat atenţia cuvenită.
