Să ne amintim de marii sportivi ai Țării Făgărașului, în apropierea Jocurilor Olimpice de Vară


Ediția a 33-a a Jocurilor Olimpice de Vară va avea loc la Paris, între 26 iulie și 11 august 2024. Cu o lună înaintea Jocurilor Olimpice, delegația României se apropie de 100 de reprezentanți.

Țara noastră a ajuns să sărbătorească 100 de ani de prezențe oficiale la Jocurile Olimpice, prima astfel de prezență a delegației României datând din 1924, desfășurată tot la Paris.

La ediția de anul acesta spectatorii vor putea descoperi 32 de sporturi și 329 de evenimente pe parcursul a 18 zile de competiție, în 41 de locații olimpice. De la fotbal și echitație, la judo, înot, handbal, navigație, surfing, tir cu arcul, rugby, baschet etc.

Viorel Morariu, rugbistul din Cuciulata

În apropierea evenimentului de la Paris se cuvine să amintim câțiva sportivi mari ai României cu origini în Țara Făgărașului. Ne stă alături în acest demers Alexandru Boeriu, un făgărășean pentru care Țara Făgărașului și oamenii ei și-au făcut un loc permanent în inima sa.

,,Dacă nu îi amintim pe acești oameni ai Făgărașului cu prilejul Jocurilor Olimpice care stau să înceapă, altă ocazie mai bună nu se ivește în curând. Făgărășenii trebuie să știe că dintre ai lor s-au ridicat nume mari care au făcut istorie în sport. Aș vrea să încep cu Viorel Morariu, un rugbist din Cuciulata, născut în 1931, care nu mai este printre noi din 2017, dar care a fost celebru în acest sport, ajungând președinte al Federației Române de Rugby. El a fost și căpitan la echipa națională de rugby, iar fiul său, Octavian Morariu, i-a călcat pe urme”, spune Alexandru Boeriu.

Viorel Morariu a murit la 85 de ani, lăsând în urmă un palmares impresionant. El a rămas credincios clubului său, Grivița Roșie din București, timp de 40 de ani, unde a câştigat, ca jucător, dar şi ca antrenor sau conducător de club, 12 titluri de campion naţional, 4 Cupe ale României, precum şi o Cupă a Campionilor Europeni în 1964 (când a învins echipa franceză Stade Montois cu 10-0).

A jucat în echipa națională începând din anul 1951 și a condus echipa României în cea mai frumoasă perioadă a sa. În 1964, la 33 de ani, după 21 de meciuri interţări şi 24 de partide disputate în echipa naţională sub diverse denumiri, Viorel Morariu s-a retras din activitatea de jucător.

Între 1990 şi 1998 a ocupat funcţia de preşedinte al Federaţiei Române de Rugby, fiind, în acelaşi timp, şi vicepreşedinte al forului european, FIRA-AER. În 1996 a fost ales reprezentantul FIRA în Comitetul de Conducere al International Rugby Board, calitate în care a militat pentru interesele naţiunilor mici din rugby.

Puțină lume știe că Nea’ Vio (cum îi spuneau cunoscuții) era de profesie inginer, iar tatăl său era preotul din Cuciulata.

Fiul acestuia, Octavian Morariu, l-a pomenit recent pe tatăl său, pe 14 iunie 2024, când s-au împlinit 60 de ani de la o mare victorie a lui Viorel Morariu. ,,S-au împlinit 60 de ani de când echipa mea de suflet, RC Grivița, a câștigat Cupa Campionilor Europeni. Meciul a fost o lecție de rugby predată chiar campioanei Franței, Stade Montois, echipa tatălui meu câștigând cu 10-0. Sunt extrem de mândru că el s-a numărat printre marcatori, dar mai ales că și-a pus amprenta asupra acestui club. A fost meciul cel mai important pe care Griviţa l-a susţinut vreodată în existenţa sa”, a spus Octavian Morariu, care în prezent este președinte al Rugby Europe și membru al Comitetului Internațional Olimpic pentru România.

Viorel Morariu

Camelia Potec, înotătoarea cu origini din Grid

Pentru Camelia Potec, președinta Federației Române de Natație, Țara Făgărașului este locul de unde provine tatăl său. Ea însăși a ajuns de multe ori la Grid, satul copilăriei părintelui ei.

În 27 iunie 2022 de exemplu, a acordat un scurt interviu ziarului Salut Făgăraș, în timp ce se afla în Grid, comuna Părău, la resfințirea ortodoxe Bisericii ,,Cuvioasa Parascheva”. Înotătoarea a fost însoțită de fratele său și a primit din partea Mitropolitului Laurențiu Streza un act de cinstire, similar cu actele pe care le-a oferit celor implicați în procesul de renovare a bisericii: preotul paroh, Consiliul Parohial, Adunarea Parohială, primar, epitropi, constructor.

,,Tatăl meu s-a născut la Grid. Din păcate, pe 30 iulie 2021 a decedat. În copilărie am venit pe aici pentru că tata a fost foarte atașat de zona aceasta și întotdeauna a încercat să ne insufle sentimentul de a ne întoarce în locurile unde ne-am născut și unde avem rădăcini. În ultimul an am încercat să venim destul de des în Grid, să ne vedem rudele, să reînnoim legătura și apropierea față de ele, pentru că tata asta a făcut în ultima perioadă și asta și-ar fi droit ca noi să facem”, a declarat atunci Camelia Potec, pentru Salut Făgăraș.

În vârstă de 42 de ani, Camelia a fost campioană mondială la înot. În cei peste 20 de ani de activitate sportivă a cucerit peste 200 titluri și a realizat multiple recorduri. În 2012 s-a retras din activitatea competițională, după Jocurile Olimpice de la Londra. În anul 2013 a fost aleasă președintele Federației Române de Natație, devenind, la 31 de ani, cea mai tânără conducătoare de federație sportivă olimpică din România.

 

Camelia Potec

 

Petre Coman, campionul la lupte din Fântâna

,,Și satul Fântâna a dat sportului un nume greu, pe Petre Coman, care a fost campion la lupte și a concurat la Jocurile Olimpice de vară din 1968 din Mexico City și la Jocurile Olimpice de vară din 1972 din Munchen, obținând locuri bune, foarte apropiate de podium”, spune Alexandru Boeriu.

Din Mexic, Petre Coman s-a întors cu locul 6, la categoria 62 kg, iar peste 4 ani s-a întors de la Jocurile Olimpice din Germania cu locul 5 la categoria 63 kg.

S-a născut în 1944 și a murit în 2021 la vârsta de 77 de ani. În cariera sa sportivă a participat la numeroase Campionate Europene și Mondiale, fiind inclusiv antrenor la lotul olimpic.

 

Petre Coman

Bronz pentru Mircea Frățică la Jocurile Olimpice de la Los Angeles

În istoria participărilor la Jocurile Olimpice de Vară, România a adunat 309 de medalii, având 90 de titluri olimpice, 97 de medalii de argint și 122 de medalii de bronz.

Cea mai bună performanță a delegației române a fost în anul 1984, la competiția care s-a ținut în Los Angeles. În acel an, sportivii români s-au întors acasă cu 53 de medalii: 20 de aur, 16 de argint și 17 de bronz.

La Los Angeles a urcat pe podium și un făgărășean prin adopție. Mircea Frățică a cucerit medalia de bonz la judo, fiind asistat de antrenorul Dorin Gavra. Medaliile de bronz cucerite de Mircea Fratică, la 78 kg, si Mihai Cioc, la categoria open, au fost primele trofee olimpice din istoria judo-ului românesc.

Mircea Frățică a început sa practice judo la Clubul Sportiv Școlar Energia din Bucuresti, ulterior fiind legitimat la Clubul Sportiv Nitramonia Făgăraș, unde a obținut rezultate foarte bune la categoria 78 kg.

La Campionatul European de la Viena, Austria, în anul 1980, a obținut o medalie de bronz, apoi doi ani mai târziu a obținut aurul la Campionatul European de la Rostock, Germania. În anul 1983 a cucerit bronzul la Campionatele Mondiale de la Moscova, iar în 1984 a luat medalia de bronz la Jocurile Olimpice de Vară de la Los Angeles, SUA.

Pentru rezultatele sale făgărășeanul a primit titlul de Maestru Emerit al Sportului.

Mircea Frațică

Chiar dacă nu a fost sportiv, se cuvine să îl amintim în acest articol și pe comentatorul sportiv Cornel Pumnea, originar din Cuciulata.

 

(Cristina Cornilă)




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.