După două uriașe războaie daco-romane, despre care învățăm și după 2.000 de ani, la istorie, Decebal și Traian pare să se fi împăcat. Așa de bine se înțeleg, încât stau la taclale la Felmer, cât e ziua de lungă. Ați citit bine, Felmer, satul de lângă Făgăraș.

Pe fațada unei case felmerene, aflată la drumul principal, stau așezați și senini Decebal în stânga casei și Traian în partea dreaptă.

Pare că acolo ar fi doar moftul proprietarului și imaginația pictorului.

În realitate, această pictură ascunde niște adevăruri istorice legate de acest sat. Ni le dezvăluie chiar o femeie care și-a petrecut mare parte din viață la Felmer și a fost și martora unor întâmplări de acum aproape trei decenii.

Moldovan Rodica

,,În anul 1981, pe dealul cunoscut sub numele de Tufa Morii s-a descoperit o veche așezare romană. Se pare că pe vremuri acolo ar fi fost chiar vatra satului. A fost descoperit apoi un vechi cuptor de ars ceramică, în urma unor săptături arheologice realizate de o echipă de specialiști de la Muzeul Județean de Istorie din Brașov și de la Muzeul din Făgăraș. Echipa a fost coordonată de arheologul Costea Florea. Arheologul, brașovean la origini, chiar și-a cumpărat și o casă în Felmer. A ținut-o câțiva ani, apoi a vândut-o. Este chiar casa care îi are pe fațadă pe Traian și pe Decebal. Au fost pictați de către pictorul Munthiu, același care a pictat-o și pe regina Crispina pe magazinul cooperativei din sat. Cu puțin inainte de descoperirea de pe deal, domnul Iosif Bărcuțean, un felmeran, a descoperit o veche monedă romană cu însemnele reginei Crispina pe ea. A fost descoperită pe drumul ce ducea spre Văleni”, povestește Rodica Moldovan, fosta soție a profesorului Liviu Ioan Moldovan.

Atât aceasta, cât și soțul său (profesor de română și franceză la școlile din Șoarș, Felmer și Bărcut) au fost foarte implicați în descoperirile realizate la nivelul anilor 1981-1982 și în evenimentele care le-au urmat.

Sărbătoare mare după ce s-au făcut descoperirile

În 1981 s-a organizat la Felmer cel mai mare eveniment pe care l-a văzut vreodată satul: Fiii satului.

,,A fost cea mai de amploare ediție din câte s-au organizat vreodată. Au fost prezentări științifice cu ceea ce s-a descoperit, au fost expoziții în școala din centrul satului. Îmi aduc aminte că au expus atunci artistul brașovean Munthiu, pictorul felmerean Paul Graeț și sculptorul felmerean Piticaș Constantin”, spune Rodica Moldovan.

Arheologul care a condus șantierul a murit anul trecut

Dr. Florea Costea, șeful arheologilor de la Felmer, a murit la începutul anului 2019. Doctor în istorie încă de la sfârșitul anilor ’70, Florea Costea a lucrat mai bine de 45 de ani la Muzeul Județean de Istorie din Brașov.

dr. Florea Costea, foto Radio Romania Targu Mures

Este considerat unul dintre cei mai cunoscuți arheologi ai zonei de sud- est a Transilvaniei, cu săpături arheologice la Brașov, Comăna, Făgăraș, Racoș- Augustin, Pietrele lui Solomon, Valea Cetății, Rupea, Crizbav, etc.

Tot dr. Florea Costea a fost cel care în anii de după revoluție a scos două Repertorii arheologice ale județului Brașov, care sunt puncte de reper pentru istorici, arheologi și specialiști în domeniu, lucrările prezentând majoritatea siturilor arheologice din sate, comune și orașe ale județului nostru.

A fost directorul Muzeului Județean de Istorie, după 1990, pentru aproape 2 ani.

Ce a descoperit dr. Florea Costea la Felmer

Primele săpături s-au făcut la Felmer în vara lui 1981, fiind continuate apoi în toamna lui 1982.

,,În cursul campaniei au fost identificate 4 locuințe și 18 gropi, dintre care 3 locuințe și 6 gropi aparțin aparțin perioadei post-romane. O locuință și 10 gropi datează din epoca broonzului (cultura Wietenberg și Noua). Două gropi nu conțineau materiale, una dintre ele fiind recent răscolită de căutătorii de comori”, avea să noteze arheologul după întoarcerea din șantier.

Cea mai importantă piesă descoperită la Felmer este cuptorul de ars ceramică. Astăzi, este expus la Muzeul ,,Valer Literat” din Cetatea Făgăraș.

,,Cea mai mare parte a lucrărilor din anul 1982 a fost afectată demontării cuptorului de ars ceramică și transportării lui la muzeul făgărășean, operațiune efectuată în colaborare cu restauratorii L. Munthiu de la Muzeul Județean Brașov și I. Frătean, L. Babeț de la Muzeul Țării Făgărașului. Lucrarea a durat 10 zile”, nota dr. Florea Coatea.

Potrivit arheologului brașovean, ,,la Felmer există cert o așezare ce continuă direct din epoca romană, ai cărei locuitori nu sunt alții decât urmașii dacilor și ai coloniștilor pe care îi avem atestați din plin în secolele II-III.”

Tot autorul vorbește că datarea acstor vestigii ,,nu poate fi cu mult posterioară părăsirii Daciei de către romani.”

Părăsirea Daciei de către romani este cunoscută în istorie sub numele de ,,retragerea aureliană”. Evacuarea armatei și a administrației din Dacia s-a făcut în timpul împăratului Aurelian în perioada anilor 271–275 d.C.

Cine a fost regina Crispina

Crispina (164 – 191 d.C.), cea a cărui chip a fost descoperit pe o monedă găsită la Felmer, a fost soția împăratului roman Commodus. S-a căsătorit pe când avea 16 ani, iar ceremonia de căsătorie a fost inscripționată pe monede.

După căsătorie, Crispina a primit titlul de Augustă și a devenit împărăteasa Imperiului Roman, soțul său fiind co-împărat cu socrul ei la acea vreme. Împărăteasa anterioară și soacra ei, Faustina, murise cu 3 ani înainte.

Nu a a avut moștenitori cu Commodus. După 10 ani de căsătorie, a fost acuzată de adulter și alungată pe insula Capri, unde a fost executată ulterior. Commodus nu s-a mai căsătorit, ci și-a luat o amantă.

(Cristina Cornilă)