Lucian Mîndruță, pe care îl cunoașteți din mass-media națională, a vizitat marți, 7 iulie, Făgărașul și împrejurimile sale. Jurnalistul a poposit în zona noastră în timp ce se afla în drum spre Transfăgărășan, unde avea de filmat o emisiune.

La Făgăraș i-a atras atenția clădirea impunătoare a sinagogii.

,,În drum spre Balea Lac, unde azi am emisiune, am zărit, în Fagaras, o Stea a lui David pe o cladire. M-am apropiat si-am descoperit sinagoga orasului. În paragina azi, cu lacatul pe ușă. Afara, un muncitor strangea buruienile – aproape terminase de facut curat in curte. Am stat de vorba cu el si-am realizat cat de repede trece istoria. Un om simplu nu mai stie cea fost cu evreii de aici, nici cine i-a alungat…”, a scris jurnalistul pe pagina sa de Facebook, după scurta lui oprire la sinagogă.

Ce nu nu avea de unde să știe Lucian Mândruță este că autoritățile de la Făgăraș au deja un plan pentru reabilitarea vechiului lăcaș de cult al evreilor. Potrivit primarului din Făgăraș, autoritatea locală a încheiat un contract cu Comunitatea Evreiască din Brașov, pentru ca municipalitatea să preia în folosință gratuită acest imobil pentru o perioadă de 25 de ani.

Municipalitatea vrea să demareze un proiect împreună cu Fundaţia Comunitară Ţara Făgăraşului şi cu Muzeul ,,Valer Literat” pentru a reabilita această clădire.

Comunitatea evreilor de la Făgăraş era renumită. Înaintea celui de-al Doilea Război Mondial, circa 400 de evrei declaraţi număra urbea noastră. Era una dintre puţinele comunităţi evreieşti care avea propriul rabin. Recensământul din 1930 arată că 4,9% din populaţia oraşului era formată din evrei, 12,4% din germani, 26,7% din maghiari şi 54,2% din români.

După restaurare, se dorește ca această fostă casă de rugăciune a evreilor să intre în cicuitul turistic și să poată fi vizitată.

De la Făgăraș, Mândruță a ajuns la Șona, unde a admirat legendarele movile de acolo.

,,Suntem experti in monumente din Egipt, Tunisia sau Iordania. Dar nu stim cateodata aproape nimic despre comorile din ograda noastra.  La 8 kilometri de Fagaras am descoperit uimit movilele de la Sona.  Sunt cateva ridicaturi uriase de pamant (cred!) acoperit cu iarba, pe care nimeni din partea locului nu stie cine sau ce le-a facut.  De la distanta si din anumite unghiuri par proto-piramide. E usor sa urci pe ele si privelistea asupra Tarii Fagarasului iti taie rasuflarea.  Movilele sunt asezate pe doua randuri: dupa ele dealul coboara abrupt spre sat. Pe net sunt felurite povesti despre ele: le-ar fi facut celtii. Sau dacii. Geologii spun ca le-a facut apa si eroziunea naturala. Inclin sa ii cred. Cu toate astea, locul are o magie care merita traita.  Serios. Incercati. Traiti. Si veti simti, ca mine, ca sunt momente in care nu trebuie sa duci mii de kilometri ca fii uimit, incantat, fericit… Atentie! Iti va trebui o masina de teren pentru ultima bucata de drum, care e frecventat mai mult de tractoare”, a mărturisit jurnalistul primele sale impresii după ce a văzut aceste piramide.

Celebrele piramide de la Șona se află sub cerul liber, așa că, dacă nu le-ați văzut încă, în această perioadă incertă a pandemiei o puteți face aproape fără risc.

Nu sunt păzite de nimeni, nu există bilet de intrare și probabil nu veți nimeri nici aglomerație de vizitatori acolo.

În Şona aproape fiecare localnic ştie câte o legendă despre movilele de pe Dealul Şesului. Dar cea care se potrivește cu contextual de acum este cea pe care a dezvăluit-o cu mulţi ani în urmă Mihai Frăţilă, un localnic care a fost preşedintele CAP-ului pe vremea comunismului.

„În 1962 eram preşedintele CAP-ului din sat, calitate în care am făcut o adresă la Bucureşti şi am cerut să ne lase să săpăm până în măduva movilelor. Răspunsul a venit prompt cum că nu se poate! Ni s-a spus că acolo sunt morminte ale unor oameni care au murit de o boală necunoscută şi că, dacă le-am dezgropa, maladia s-ar extinde, iar tratament pentru ea nu există. Ani de zile n-a mai încercat nimeni să afle ce se ascunde înăuntrul lor”, a explicat localnicul.

Dacă cele 7 piramide – numite de localnici şi guruieţi – au sau nu molime din vremuri demult apuse, nu vom afla cu siguranţă niciodată. Alţi localnici spun că piramidele au o origine mai plauzibilă, în sensul că au fost ridicate de companiile armatei române, care s-ar fi folosit de aceste movile pe post de apărători. Tunurile soldaţilor erau postate între piramide, loc din care se trăgea în inamic, iar oamenii în uniforme se apărau de ofensivele armatelor inamice stând în spatele lor.

O altă teorie despre movile este că ar data de pe vremea celţilor, în timp ce unii sunt de părere că sunt din timpul dacilor. Iar legenda legendelor spune că a fost odată un uriaş care a trecut Oltul. Cu picioarele-i protejate de nişte încălţări pe mărimea sa, despre care unii zic că ar fi cizme, alţii că ar fi opinci, uriaşul a trecut apele Oltului şi a ajuns pe dealul din apropierea satului. În timpul acesta în încălţările uriaşului s-au adunat mari cantităţi de pământ, nisip şi mâl, iar ca să scape de ele uriaşul şi-a scuturat de două ori picioarele la ieşirea din apă. Pământul din opincile lui a fost atât de mult, încât aşa s-au format cei 7 guruieţi.

Îl mai așteptăm pe jurnalist în zonă să descopere și alte frumuseți cu care Țara Făgărașului se mândrește: de la salba de biserici fortificate de peste Olt, la Templul Ursitelor de la Șinca Veche, cetatea lui Negru Vodă de la Breaza, Herghelia de lipițani de la Sâmbăta de Jos, vâltorile de la Lisa, peșterile de la Comăna și Șinca Nouă, Mânăstirea Cisterciană de la Cârța, cabana de la Sâmbăta, Mânăstirea Constantin Brâncoveanu și câte și mai câte. Iar, printre toate astea, îi recomandăm să nu rateze sub nicio formă Cetatea Făgăraș!

Foto: Lucian Mândruță

(Cristina Cornilă)