Au trecut mai bine de patru secole de când Făgăraşul a pierdut prima biserică ridicată aici de un domnitor român. Este vorba de prima biserică ortodoxă atestată documentar pe teritorul actual al oraşului nostru.

Biserica lui Mihai Viteazu ar fi fost ridicată în apropierea Cetăţii Făgăraş

Istoricii şi pasionaţii de istorie locală cu siguranţă cunosc subiectul, ştiu că Făgăraşul a pierdut o biserică ridicată de Mihai Viteazu.

Cu toate acestea, sunt mulţi contemporani care nu au auzit că ar fi existat aşa ceva pe teritoriul actual al Făgăraşului şi subiectul devine tot mai interesant, mai ales acela legat de amplasamentul bisericii, nu doar de locaşul de închinare propriu-zis.

Mihai Viteazu

Istorici celebri precum Nicolae Bălcescu, în lucrarea „Românii sub Mihai Vodă Viteazu”, şi Constantin C. Giurescu, în „Istoria Românilor”, fac referire la faptul că printre bisericile ridicate de acesta în Transilvania după cucerirea Ardealului de către marele conducător  s-a aflat una şi la Făgăraş. Chiar şi Nicolae Iorga vorbeşte de implicarea lui Mihai Viteazu în problemele confesionale făgărăşene, fiind primul cercetător care a scris despre episcopia ortodoxă de la Făgăraş, amintind de un episcop cu numele Daniel al Făgăraşului. Această precizare apare în lucrarea sa, „Istoria Bisericii Româneşti”, Bucureşti, 1995, p. 225.

„Despre ctitoria făgărăşeană a lui Mihai Viteazu a scris inclusiv făgărăşeanul Valeriu Literat. De altfel, acesta a fost şi un preot extrem de apreciat, nu doar profesor de limba franceză şi pasionat al istoriei locale. Eu am găsit informaţia aceasta în lucrarea lui, „Biserici vechi din Ţara Oltului”, unde prezintă un amănunt extrem de preţios, anume acela că Mihai Vodă Viteazu ar fi construit biserica pe un teren în afara Cetăţii Făgăraş, la miazăzi, dar nu departe de şanţul de apărare, însă până la drumul principal. Ar fi interesant de descoperit amplasamentul şi marcat ca atare, deşi lucrul acesta poate fi destul de dificil, mai ales că au trecut peste patru secole”, este de părere preotul Alexandru Socaciu.

preot Alexandru Socaciu

Chiar şi istoricii maghiari au scris despre edificiul lui Mihai Viteazu. Este vorba de cercetătorul Andrei Veress în cartea „Documente privitoare la istoria Ardealului”, Bucureşti, 1937, ce se află în curs de traducere la Muzeul Ţării Făgăraşului „Valer Literat” şi urmează să fie publicată.

,,De ce a făcut Mihai Viteazu o biserică la Făgăraş? După părerea mea acest domnitor este cel mai puţin cunoscut în amănuntele sale spirituale. Pe lângă faptul că a vieţuit o bună parte din viaţă în Muntele Athos şi că a mai ridicat biserici în Ardeal, unirea Ardealului şi Moldovei cu Ţara Românească a însemnat şi o frumoasă treime după modelul Sfintei Treimi. Am citit că pentru banul Craiovei, Ţara Românească însemna „Tatăl” fiind locul originilor sale, Ardealul era văzut cumva ca „Fiul”, fiindcă o bună parte din românii ardeleni îşi căutau înspre Ţara Românească setea de românism şi libertate pierdute sub stăpâniri ostile şi străine de neam, iar Moldova era văzută ca „Sfântul Duh” fiind o oază de spiritualitate însemnată, numai Mănăstirea Neamţ numărând la un moment dat peste 700 de călugări şi nu era unica.  În plus, la Făgăraş, fiecare cult public la vremea aceea avea o biserică reprezentativă, situată cumva lângă „drumul mare”. Este vorba de biserica Reformată, cea Evanghelică şi cea Romano-Catolică. Pentru că prezenţa românilor din Făgăraş era una importantă, Mihai Viteazu şi-a dorit ca libertatea să însemne şi ridicarea unei biserici în semn de izbăvire şi protecţie divină”, mai susţine preotul Socaciu.

Dacă în urma săpăturilor arheologice ce au avut loc la Cetatea din Alba Iulia s-au găsit urmele unei biserici ridicate tot de Mihai Viteazu, cum ar fi să găsim şi noi urmele bisericii aceluiaşi domnitor român de la Făgăraş, mai ales că cel mai important monument istoric din oraş, Cetatea Făgăraşului, îşi recapătă acum frumuseţea şi splendoarea de altădată?