Autorul cărții care a arătat, cu nume și prenume, toți românii din Țara Făgărașului participanți la Primul Război Mondial, revine la Făgăraș cu un nou volum


Autorul cărții care a arătat, cu nume și prenume, toți românii din Țara Făgărașului participanți la Primul Război Mondial, revine la Făgăraș cu un nou volum.

Profesorul universitar Vasile Tabără a lucrat împreună cu fiul său, Radu Tabără, la un nou volum numit ,,Contribuția umană și materială a Țării Făgărașului la Primul Război Mondial’’.

,,În vâltoarea evenimentelor au fost angrenați, din prima zi, și românii din Transilvania, chemați să lupte în armata austro-ungară. În acest context, în 1915, la nivelul ASTRA din Sibiu, s-a cristalizat ideea de a realiza un recensământ al constribuției umane și materiale a românilor transilvăneni la război. Obiectivul era ca la finalul conflagrației să poată dovedi cu cifre concrete autorităților de la Viena că românii și-au făcut cu prisosință datoria.’’, arată autorul.

Volumul acesta va fi lansat la Cetatea Făgăraș în data de 25 februarie, la ora 11.00, în prezența Mitropolitului Ardealului, ÎPS Laurențiu Streza.

 

coperta celui de-al doilea volum

16% din populația Țării Făgărașului a participat la Primul Război Mondial, aflăm din primul volum

Peste 16% din populația Țării Făgărașului a participat, într-un fel sau altul, la Primul Război Mondial (militari pe front sau parte sedentară). Această cifră o aflăm din singurul volum publicat vreodată pe această temă: ,,Românii din Țara Făgărașului, participanți la Primul Război Mondial”, scris de profesorul universitar Vasile Tabără și de fiul său, Radu Tabără, cu origini în Viștea de Sus. Acest volum a avut oficială în Cetatea Făgăraș  în anul 2024.

În carte apar 84 de localități din zona noastră și oamenii din acestea care au participat în prima conflagrație mondială. Dacă știți cum se numeau bunicii ori străbunicii voștri, sunt mari șanse să-i găsiți consemnați în volum, pentru că mare parte din populația bărbătească a satelor a fost mobilizată pentru război.

Din 12.710 oameni de-ai locului care au luat parte la război, 3.875 au murit, au rămas invalizi, bolnavi sau au fost dați dispăruți.

Nu apar în lucrare orașul Victoria (pentru că nu exista la data respectivă), Viștișoara (era considerată parte din Viștea de Sus), Paltin (era considerat parte din Șinca Nouă).

(Cristina Cornilă)

 

Localitățile care apar în primul volum

Arpașu de Jos

Arpașu de Sus

Beclean

Berivoii Mari

Berivoii Mici

Berivoi

Bogata Olteană

Boholț

Breaza

Bucium

Calbor

Cârța

Cârțisoara Oprea

Cârțișoara Streza

Cârtișoara

Cincșor (Cincu Mic)

Colun

Comăna de Jos

Comăna de Sus

Copăcel

Corbi

Crihalma

Cuciulata

Dejani

Dopca

Drăguș

Dridif

Făgăraș

Făgăraș – Galați

Fântâna

Feldioara

Grid

Gura Văii (Netotu)

Hălmeag

Hârseni

Hoghiz

Holbav

Hurez

Iași

Ileni

Lisa

Ludișor

Lupșa

Luța Mateiaș

Mărgineni

Mândra

Nou Român

Ohaba

Părău

Perșani

Poaian Mărului

Poienița (Găinari)

Pojorta

Porumbacu de Jos

Râușor

Recea Teleki

Recea Vaida

Recea

Rucăr

Sărata

Săsciori

Săvăstreni

Sâmbăta de Jos

Sâmbăta de Sus

Scoreiu

Sebeș

Șercaia

Șercăița

Șinca NOUĂ

Șinca Veche

Șona

Ticușu Nou (Ticușu Român)

Toderița

Ucea de Jos

Ucea de Sus

Ungra

Veneția de Jos

Veneția de Sus

Viștea de Jos

Viștea de Sus

Voila

Voivodenii Mari

Voivodenii Mici

Voivodeni

 

cuprinsul celui de-al doilea volum




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.