Autorul cărții care a arătat, cu nume și prenume, toți românii din Țara Făgărașului participanți la Primul Război Mondial, revine la Făgăraș cu un nou volum.
Profesorul universitar Vasile Tabără a lucrat împreună cu fiul său, Radu Tabără, la un nou volum numit ,,Contribuția umană și materială a Țării Făgărașului la Primul Război Mondial’’.
,,În vâltoarea evenimentelor au fost angrenați, din prima zi, și românii din Transilvania, chemați să lupte în armata austro-ungară. În acest context, în 1915, la nivelul ASTRA din Sibiu, s-a cristalizat ideea de a realiza un recensământ al constribuției umane și materiale a românilor transilvăneni la război. Obiectivul era ca la finalul conflagrației să poată dovedi cu cifre concrete autorităților de la Viena că românii și-au făcut cu prisosință datoria.’’, arată autorul.
Volumul acesta va fi lansat la Cetatea Făgăraș în data de 25 februarie, la ora 11.00, în prezența Mitropolitului Ardealului, ÎPS Laurențiu Streza.
16% din populația Țării Făgărașului a participat la Primul Război Mondial, aflăm din primul volum
Peste 16% din populația Țării Făgărașului a participat, într-un fel sau altul, la Primul Război Mondial (militari pe front sau parte sedentară). Această cifră o aflăm din singurul volum publicat vreodată pe această temă: ,,Românii din Țara Făgărașului, participanți la Primul Război Mondial”, scris de profesorul universitar Vasile Tabără și de fiul său, Radu Tabără, cu origini în Viștea de Sus. Acest volum a avut oficială în Cetatea Făgăraș în anul 2024.
În carte apar 84 de localități din zona noastră și oamenii din acestea care au participat în prima conflagrație mondială. Dacă știți cum se numeau bunicii ori străbunicii voștri, sunt mari șanse să-i găsiți consemnați în volum, pentru că mare parte din populația bărbătească a satelor a fost mobilizată pentru război.
Din 12.710 oameni de-ai locului care au luat parte la război, 3.875 au murit, au rămas invalizi, bolnavi sau au fost dați dispăruți.
Nu apar în lucrare orașul Victoria (pentru că nu exista la data respectivă), Viștișoara (era considerată parte din Viștea de Sus), Paltin (era considerat parte din Șinca Nouă).
(Cristina Cornilă)
Localitățile care apar în primul volum
Arpașu de Jos
Arpașu de Sus
Beclean
Berivoii Mari
Berivoii Mici
Berivoi
Bogata Olteană
Boholț
Breaza
Bucium
Calbor
Cârța
Cârțisoara Oprea
Cârțișoara Streza
Cârtișoara
Cincșor (Cincu Mic)
Colun
Comăna de Jos
Comăna de Sus
Copăcel
Corbi
Crihalma
Cuciulata
Dejani
Dopca
Drăguș
Dridif
Făgăraș
Făgăraș – Galați
Fântâna
Feldioara
Grid
Gura Văii (Netotu)
Hălmeag
Hârseni
Hoghiz
Holbav
Hurez
Iași
Ileni
Lisa
Ludișor
Lupșa
Luța Mateiaș
Mărgineni
Mândra
Nou Român
Ohaba
Părău
Perșani
Poaian Mărului
Poienița (Găinari)
Pojorta
Porumbacu de Jos
Râușor
Recea Teleki
Recea Vaida
Recea
Rucăr
Sărata
Săsciori
Săvăstreni
Sâmbăta de Jos
Sâmbăta de Sus
Scoreiu
Sebeș
Șercaia
Șercăița
Șinca NOUĂ
Șinca Veche
Șona
Ticușu Nou (Ticușu Român)
Toderița
Ucea de Jos
Ucea de Sus
Ungra
Veneția de Jos
Veneția de Sus
Viștea de Jos
Viștea de Sus
Voila
Voivodenii Mari
Voivodenii Mici
Voivodeni