În ziua de 24 iunie a fiecarui an bisericesc, Biserica Ortodoxă face pomenirea Nasterii Sfântului Ioan Botezătorul, cunoscută in popor si cu denumirea de Drăgaica sau Sânziene.
Biserica Ortodoxă serbează de obicei ziua mortii sfintilor, ca ziua lor de nastere. Numai Maica Domnului si Sfântul Ioan Botezătorul fac exceptie de la aceasta regulă; ei au privilegiul de a li se sarbatori atat zamislirea (23 septembrie, 9 decembrie) si nasterea (8 septembrie, 24 iunie), cat si alte evenimente din viata lor (ca Bunavestire, Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul).
Sarbatoarea Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul are un temei biblic, pentru că evenimentul amintit este consemnat de Sfantul Evanghelist Luca, cu amanunte, in Evanghelia Sa. Nasterea aceasta a avut loc cu sase luni inainte de cea a Domnului lisus Hristos. Sarbatoarea apare atestata documentar in secolele IV-V, cand se fixeaza definitiv si data Craciunului.
Sarbatoarea Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul, la 24 iunie, se pare ca a fost instituita dupa unii cercetatori, spre a inlocui sarbatorile pagane, cu caracter agricol sau naturist, din epoca solstitiului de vara (22-23 iunie).
Drăgaica sau Sânzienele – în tradiția populară
În calendarul popular, ziua de 24 iunie este cunoscută sub denumirea de Sânziene sau Drăgaica.
Desi sunt asociate sarbatorii crestine a Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, Sanzienele isi au originea intr-un stravechi cult solar. Denumirea este preluata probabil de la Sancta Diana, zeita silvestra. Sanzienele erau considerate, inca din vremea lui Cantemir, ca reprezentari fitomorfe (Florile de Sanziene) si divinitati antropomorfe. In credinta populara, Sanzienele erau considerate a fi niste femei frumoase, niste adevarate preotese ale soarelui, divinitati nocturne ascunse prin padurile intunecate, neumblate de om.
Nu este exclus ca, in vremuri indepartate, populatia din munti sa se fi intalnit la momentele solstitiale (Sanzienele) sau echinoctiale pentru a savarsi ritualuri inchinate Soarelui. Megalitii din Muntii Calimani pe care s-au descoperit insemne solare (rozete, soarele antropomorfizat), pot fi marturii in acest sens.
Conform traditiei, Sanzienele plutesc in aer sau umbla pe pamant in noaptea de 23 spre 24 iunie, canta si danseaza, impart rod holdelor, umplu de fecunditate femeile casatorite, inmultesc animalele si pasarile, umplu de leac si miros florile si tamaduiesc bolile si suferintele oamenilor.
Spre deosebire de Rusalii, care sunt reprezentari fantastice aducatoare de rele, Sanzienele sunt zane bune. Dar ele pot deveni si forte daunatoare, lovindu-i pe cei pacatosi cu ,,lantul Sanzienelor”, pot starni din senin si vijelii, pot aduce grindina, lasand campul fara de rod si florile fara de leac.
sărbătoarea de Sânziene de la Boholţ
Tot în preajma Sânzienelor, marcăm Ziua universală a iei. Parte a patrimoniului naţional, cămaşa portului popular a fost îmbrăcată cu mândrie, în trecut, de reginele Elisabeta şi Maria, atât la ocazii publice, cât şi în viaţa particulară. În ultimii ani, aceasta a devenit un adevărat brand de ţară, fiind inclusă de numeroşi designeri în creaţiile lor.
În Ţara Făgăraşului, biserica din satul Boholţ poartă hramul „Nașterii Sf. Ioan Botezătorul”.
(Cristina Cornilă)
