Lansarea celor două volume este programată pentru ziua de joi, 10 mai 2018, ora 14.00, la Cetatea Făgărașului.

La împlinirea unui secol de la Marea Unire din 1918, editura Librex își propune să publice lucrări în care să se analizeze semnificația istorică a evenimentului. Dorind să aducă propria contribuție la marcarea evenimentului Centenarul Marii Uniri, editura Librex lansează proiectul editorial ,,Colecția Centenarul Marii Uniri”.

Proiectul editorial constă în elaborarea și publicarea a 12 monografii cu personalitățile care au contribuit la confirmarea noastră ca stat român și la înfăptuirea Marii Uniri din 1918. Fiecărei personalități îi este consacrat un volum, accentul fiind pus pe contribuția adusă la realizarea Marii Uniri, dar și pe contribuția adusă constituirii de stat unitar român. Prima carte din colecție este Mihai Viteazul, primul domnitor român care a realizat unirea Ţărilor Române, iar ultima lucrare îi este dedicată Regelui Ferdinand, Întregitorul.

O nouă confirmare: Radu Negru a întemeiat Ţara Românească

aşa se presupune că arăta Negru Voda

Cartea ,,Radu Negru Vodă” este o carte-eveniment și demonstrează, cu documente și dovezi, că Radu Negru Vodă este adevăratul întemeietor al Țării Românești!

Cel mai bun argument al faptului că înainte de Basarab cel Mare exista un stat valah bine închegat ne este dat de Ștefan, fiul comitelui cuman, Parabuch din Severin, care declara la anul 1325 că puterea regelui Carol Robert ,,nu poate întru nimic să stea împotrivă şi să se compare cu puterea lui Basarab”. Vorbele lui sunt garanţia faptului că Ţara Românească nu era un stat puternic creat peste noapte de ,,Sfântul duh al istoricilor”, un stat pe care Basarab nu avea cum să îl formeze în cei câţiva ani de domnie, ci era un stat unitar, cu o economie, viaţă socială şi putere armată de excepţie, consolidat în cei 24 de ani de domnie a lui Radu Negru Vodă.

Viaţa Reginei Maria împletită cu istoria poporului român

După abordarea unor personaje istorice carismatice de excepție, precum Radu Negru Vodă, Petru Cercel, Mihai Viteazul și Mircea cel Batrân, istoricul Cristian Moşneanu ne-a pregătit o adevărată surpriză: viața celei care a fost cea mai iubită personalitate feminină a istoriei românilor, Regina Maria.

Regina Maria a României

În baza documentelor cercetate, a memoriilor oamenilor politici, dar și ale reginei Maria, istoricul Cristian Moșneanu ne prezintă viaţa reginei Maria împletită cu istoria poporului român de la sfârșit de secol XIX și început de secol XX.

Îmbinând stilul documentar cu cel literar, uneori poetic, Cristian Moșneanu ne plimbă prin universul vieții reginei Maria, de la nașterea ei, la perioada adolescenței, la primii fiori de dragoste şi atracţia pe care a simțit-o din primul moment pentru prinţul Ferdinand al României, la momentul căsătoriei cu acesta şi primul ei contact cu România.

Pe parcursul lucrării veţi descoperi o personalitate complexă, autoritară în relaţiile ei cu regele României, Carol I, o soţie dedicată soţului, relaţie care a îmbrăcat, în decursul timpului, diferite forme de manifestare,de la regina mamă supusă la regina femeie nefericită, de la femeia regină suverană în relaţiile cu bărbaţii îndrăgostiţi de personalitatea ei, la regina războinică care a avut curajul să stea în linia întâi a frontului, dar mai ales la femeia dedicată soţului ei, Ferdinand I, pe care l-a sprijinit în toate deciziile politice şi militare dificile.

Un rol deosebit l-a avut regina Maria ca reprezentantă a diplomaţiei româneşti, în care nu a pregetat să-şi pună în balanţă pe lângă frumuseţea fizică şi talentul seducţiei feminine, în temeiul câştigului pentru ţară, mai ales în timpul vizitei de la Paris şi din America. Albert I, regele Belgiei, care a avut onoarea să o cunoască, în timpul negocierilor de la Paris, nu s-a sfiit să afirme despre ea, în limbajul milităresc, dur, pe care îl folosea, că: ,,La ea, toată politica vine din postament.”

La evenimentul dedicat Centenarului Marii Uniri vor participa:

Cristian Mosneanu, Istoric

Stefan Dumitrache, Istoric și Director al Muzeului Curtea de Argeș

Ionut Radu, Editor