Povești despre Orient, cu făgărășeanca Andreea Alashqar (episodul 1)


Aveți poftă de o plimbare peste mări și țări? Dacă da, stați pe aproape. Ne facem bagajul și plecăm departe, să descoperim Orientul cu toate minunățiile lui: cultură, religie, monumente, gastronomie, curiozități.

Ne va fi ghid o făgărășeancă, Andreea Alashqar (24), cea pe care pasiunea pentru această parte a lumii, precum și propriul destin, au făcut-o să ,,mânânce Orientul pe pâine”.

Andreea Alashqar

Andreea este născută la Făgăraș, locuiește în prezent tot la Făgăraș și este căsătorită cu Ahmed Alashqar (32), un palestinian din Fâșia Gaza, despre care am scris AICI (click). Ahmed îndrăgește România ca pe propria-i țară, așa că a ales să o promveze pe un canal de Youtube. Andreea, pe de altă parte, iubește cultura orientală și o explică pe înțelesul tuturor.

Vom porni cu ea într-o călătorie orientală și o vom face în episoade, încercând să nu pierdem nimic din ceea ce ghidul nostru consideră esențial de știut despre această parte a lumii.

 

De ce Andreea?

Ne explică ea însăși mai jos:

 

Unde/Cum am studiat eu de Orient?

  • La Postcolonialism în facultate
  • La Literatură Universală – mai mult la Literatura Japoneză
  • la Ethnic Studies în programul Fulbright cu o profesoară din America, Woden Teachout, istoric, critic cultural, autoare a Capture the Flag: A Political History of American Patriotism și Slow Democracy: Rediscovering Community, Bringing Decision Making Back Home

Am mai scris eu ceva despre Orient vreodată?

  • La câte lucrări s-a putut în facultate și cam în toate lucrările de la master (despre împrumuturi turcești, infleunța limbii arabe, literatura americano-palestiniană, disertația a fost pe identitatea evreiască în literatura americană).

De când și de ce îmi place Orientul

  • de când mă știu, pentru cultură, arhitectură
  • pentru că e exotic, diferit, nou, misterios, culoare
  • Orientul e un izvor de emoție: cultură, literatură, filosofie, religie, tradiții
  • Îmi place Araba pentru că e o limbă complexă și există și o literatură foarte veche în arabă

De când am citit mai mult despre Orient?

  • De când avem 13 ani și am găsit o carte veche de istoria religiilor în biblioteca de acasă (apoi am găsit un Coran la cineva, l-am luat, l-am citit super repede, cât s-a putut în 2 zile, nu am înțeles nimic pentru că era traducerea lui G. Grigore).
  • Am cerut un Coran de la cineva de pe Facebook, mi-a dat cu aceeași traducere, am abandonat, m-am gândit totuși că nu se poate să nu înțeleg eu nimic și totuși milioane de oameni să fie musulmani. Am citit mai mult prin grupuri pe Facebook, am văzut că există traduceri diferite, am primit traducerea de la Liga Islamică, în sfârșit am înțeles și eu ceva și de atunci tot vreau să înțeleg mai mult, citesc în fiecare zi ceva de Islam.
  • De la o femeie cu care m-am împreietenit, care e jurnalist, trăiește în Egipt și scrie despre toate țările din Est.

Dacă ești român și te interesează alte locuri înseamnă că îți trădezi țara/cultura/tradițiile?

  • Am făcut Sociologie și la liceu și la facultate și am învățaț că fiecare om trebuie să fie mândru de locul în care s-a năcut, de zona lui, de tradițiile lui, de cultura lui, de accentul lui, de dialectul lui. Adică, e foarte bine să zici „nu-i bai”, „căldare”, „vecinu’ de din sus”, „gogoașe”. Chiar am făcut odată o listă cu toate cuvintele pe care le folosește familia mea și sunt specifice zonei. E foarte frumos să mergi cu ceata la colindat, să porți recălul făcut de bunica, să sărbătorești ziua iei, să mergi la biserică, să îi povestești copilului despre cine este, de unde vine. Eu am cerut de la bunica din Sâmbăta de Sus cârpe, pături, șerpar sau ce a vrut ea să-mi dea lucrat de ea, ca să am și eu amintire și să le arăt copiilor mei.
  • Să citești despre alte locuri poate să fie un hobby. Ca Narghita, cântăreața româncă.
  • Te ajută să cunoști mai mult lumea în care trăim, cum e România față de alte țări, ce poate România să îmbunătățească, așa ca alte țări.
  • Te ajută să înțelegi cum gândesc unii oameni din alte culturi. De ce ei fac sau nu fac un anumit gest. În unele zone din India e ghinion să primești pe un străin în casă, în alte zone, e noroc.
  • Eminescu era interesat de Orient (cultură și filosofie) și totuși e considerat poetul nostru național. Eminescu a scris în cartea lui Geniu Pustiu

Nu totdeauna suntem din ţara ce ne-a văzut născând şi de aceea căutăm adevărata noastră patrie. Acei care sunt făcuţi în felul acesta se simt ca exilaţi în oraşul lor, străini lângă căminul lor şi munciţi de-o nostalgie inversă… Ar fi uşor a însemna nu numai ţara dar chiar şi secolul în care ar fi trebuit să se petreacă existenţa lor cea adevărată… Îmi pare c-am trăit odată în Orient şi, când în vremea carnavalului mă deghizez cu vrun caftan, cred a relua adevăratele mele vesminte. Am fost întotdeauna surprins că nu pricep curent limba arabă. Trebuie s-o fi uitat.

  • Mircea Eliade a fost pasionat de India și a fost pus pe lista pentru BAC cu Maitreyi
  • Deci a fi interesat de alte locuri nu e o trădare.

Ce-i aia Orient?

  1. Orientul Apropiat (în arheologie, istorie, jurnalism), Orientul Mijlociu (în politică, în economie), Asia de sud-vest = Levantul (Siria, Palestina, Israel, Iordania, Liban), Turcia, Mesopotamia (Irak, Siria de est), Egipt (chiar dacă e în Africa, are multe asemănări cu restul), Iran, Afghanistan, Arabia Saudită, Kuwait, Qatar, Yemen, Djbouti, Oman, Bahrain, Cipru
  2. Orientul Îndepărtat, Asia Răsăriteană, Asia de sud-est = Maghreb (Tunisia, Maroc, Algeria), China, Taiwan, Japonia, Coreea de Nord, Coreea de Sud, Filipine, Peninsula Indochina, Vietnam, Cambodgia, Laos, Malaesia, Singapore, Myanmar, Tailanda, Indonezia, Rusia (o parte), India, Sri Lanka, Pakistan

De ce ne-ar interesa pe noi ca români Orientul?

Orientul face parte din identitatea noastră de români, chiar dacă prin diverse mijloace s-a încercat desprinderea noastră față de estul în care ne aflăm de veacuri și față de adevăratele noastre rădăcini. Școala Ardeleană a demonstrat latinitatea poporului și a limbii noastre atât de înflăcărat, încât s-a afirmat că dacii au fost nimiciți de romani. Au mai susținut că originea tuturor cuvintelor noastre (chiar și cele precum ceas, boier, a găsi), ar fi latinească și au prezentat vestul în termeni pozitivi, încât estul ar fi fost întruchiparea barbariei, iar noi, legați de el prin mici erori ale istoriei.

Andreea Alashqar

Istoricii de azi vorbesc tot mai des despre teoria continuității și despre faptul că nu suntem urmașii direcți ai lui Traian cum spune imnul, ci ai dacilor, care nu au fost exterminați, cum s-a scris.

Desigur, nu este de negat legătura noastră cu Occidentul prin clare elemente lingvistice și, poate, genetice.

Însă, nici contestarea Orientului nu este de acceptat, deoarece cultura, limba, rădăcinile noastre sunt est-romane.

EPISODUL 1

Rahatul turcesc, gustul oriental al desertului copilăriei noastre

 

Lokum este semnătura Turciei în materie de deserturi, cunoscut în întreaga lume. Deși acest desert este foarte popular, prea puțini știu că gustă din diferite imitații ale rețetei lui originale.

25 de cubulețe de lokum se predară din 3 căni cu zahăr, 1¼ căni cu făină de porumb, 2¼ căni cu apă, 3 linguri cu suc de lămâie, câteva picături de esență de portocale sau apă de trandafiri și nuci, stafide, alune sau migdale. Probabil că ați ghicit deja că vorbim despre renumitul rahat, folosit la cozonac, checuri, fursecuri, cornulețe și prăjituri.

Denumirea folosită astăzi în Turcia, lokum este o abreviere pentru rahatu l-hulkum, în traducere „alunecă pe gât”. În limba araba, rahatu l-hulkum era o figură de stil care se referea la deserturile fine și a apărut pentru prima dată în literatură în secolul X, la scriitorul Badi al-Zaman al-Hamadhani, care încerca să descrie un tip de marțipan.

Există mai mai multe teorii ale felului în care a apărut lokum

  • Prin modificarea unei rețete de caramel folosită în secolul X.
  • Prin îmbunătățirea în secolul XIII a unei rețete de budincă apărută în timpul Imperiului Otoman, numită inițial pelte, adică rafinată.
  • Prin înlocuirea sucului de struguri cu zahăr, plecând de la rețeta pentru kesme, un desert făcut din must de struguri îngroșat cu făină de porumb și păstrat peste iarnă.
  • Datorită lui Bekir Efendi, un cofetar care în secolul 1777, care a invenatat lokum și a început să-l vândă în cofetăria lui din Istanbul

Lokum în Europa

Cofetăria lui Bekir Efendi, apoi Haci Bekir, era și este cunoscută de toți iubitorii de dulce care trec prin Istanbul. Lokum se vindea împachetat în șervețele legate cu fundă și, datorită feluritelor esențe, era tot mai căutat de localnici și turiști.

Cofetăria lui Bekir Efendi

În secolul XIX, lokum era vândut cu aromă de migdale, alune, lămâie, portocală sau fistic, iar turiștii care se întorceau de la Istanbul îi duceau vestea mai departe în Europa. Cu o asemenea faimă, Bekir Efendi a fost numit cofetar șef la Curte, numit Haci Bekir, după pelerinajul la Mecca și Medina, și premiat cu medalia de onoare de către sultamul Mahmud II.

Haci Bekir a devenit un simbol al trecutului Otoman, de aceea a fost amintit în cărți de istorie și de artă culinară. Portretul lui în vestita cofetărie a fost pictat de Amadeo Preziosi și se găsește la Muzeul Louvre.

Haci Bekir s-a stins la 90 de ani, iar fiul lui, Mehmed Muhiddin, a preluat afacerea familiei și a continuat studiul aurului dulce, câștigând premii și medalii la concursuri internaționale. După moartea lui, Ali Muhiddin a deschis câteva cofetării și în Egipt. Ali Muhiddin Haci Bekir face parte din cele mai vechi 100 de afaceri din lume.

Rahatul se vinde și în România, unde fabricile de produse zaharoase prezintă rahatul ca un desert tradițional românesc. Se prea poate, deoarece produsul cunoscut de noi nu are prea multe în comun cu lokum. Rețeta originală nu folosea gelatină, ci făină de porumb, iar compoziția era amestecată de mână neîncetat, timp de două ore, în aceeași direcție. Apoi, turnată în tăvi de lemn, lăsată la răcit, porționată și acoperită cu zahăr pudră.

(Andreea Alashqar)

Bekir Efendi

 

urmașii lui Bekir Efendi (2019)

Lokum

 

Surse:

Goldstein, Darra. The Oxford Companion to Sugar and Sweets

https://books.google.ro/books?id=XPNgBwAAQBAJ&pg=PT762&dq=Lokum&hl=ro&sa=X&ved=2ahUKEwjKtbrhsvjqAhXpsYsKHfbXDpUQ6AEwAXoECAUQAg#v=onepage&q=Lokum&f=false

Site-ul cofetăriei lui Haci Bekir https://www.hacibekir.com/Home/Index




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.